Bogdan Cotea, Beciul Domnesc: Drumul strugurilor, din vie în pahar

Bogdan Cotea, Beciul Domnesc: Drumul strugurilor, din vie în pahar

Reading Time: 4 minute

Beciul Domnesc este unul dintre cei mai mari producători de vinuri din România, iar, pentru ca povestea să meargă mai departe, grija începe din vie! Bogdan Cotea, director viticultură, arată cum cele mai mici detalii fac marile diferențe din paharele cu vin sau cu vinars.

Cum ați ajuns să lucrați pentru Beciul Domnesc?

Experiența mea în producerea de struguri la nivelul acesta nu este de foarte mulți ani, dar cumva am fost legat toată viața de vie. Tatăl meu a fost viticultor toată viața lui. Eu n-am făcut viticultură, în schimb mi-a plăcut mai mult partea economică a agriculturii. După ce am absolvit liceul economic, am intrat la Facultatea de Agronomie, unde am fost atras de managementul agrar, apoi au urmat 16 ani de carieră în agribusiness, în zona de vânzări.

Am simțit nevoia unei noi provocări și am vrut să văd dacă găsesc un loc unde pot aplica skillurile manageriale și toată acumularea de informații tehnice din agricultură, pentru că trebuie să înțelegi bine tehnic ceea ce faci ca să poți să vinzi și să percepi corect nevoile. Cred mult în legea atracției (n.r. trimitere la filmul „The Secret”, 2006. După cum este descrisă legea în film, atât gândurile, cât și sentimentele atrag diverse evenimente), așa că, din senin, am fost sunat de o firmă de recrutare, fără să știu unde urmează să merg sau domeniul, pentru că mi-aș fi dat seama ușor. După un prim interviu am ajuns la o discuție cu doamna Luchi Georgescu, apoi la o alta care s-a întins pe multe ore și așa am ajuns să lucrez pentru Compania Beciul Domnesc. A venit ca o mănușă această provocare în poate cel mai greu departament.

Care este rolul unui Director de Viticultură?

Rolul meu este să păstrez un echilibru, însemnând sănătatea plantelor, longevitatea lor, menținerea costurilor de producție sub control și obținerea unei producții de struguri de calitate în această companie, care are aproximativ 1.400 de hectare cultivate cu viță de vie nobilă, amplasate în renumitele podgorii Cotești, Odobești, Panciu și Huși, în 7 ferme viticole, cu 18 soiuri de struguri, din care 8 românești.

Cum se poate obține acest echilibru?

Pot scrie lejer un doctorat, deși am mai puțin de un an de zile la Beciul Domnesc. Prima dată fac analize, mă documentez, urmăresc bune practici de la alții. Sunt foarte multe variabile de care ținem cont și pe care le optimizăm. De exemplu, prin oferirea unui instrument mai performant muncitorilor sezonieri, se poate crește randamentul la tăiat cu 10-15% sau coborârea unei banale sârme poate reduce timpul necesar și costurile la legarea în verde (n.r. operațiune pentru a dirija creșterea lăstarilor și a asigura o bună expunere la soare a strugurilor).

Înainte să vin în echipă, analiza costurilor se făcea la nivel de fermă și soi, fără a analiza efectul asupra costului dat de faptul că avem același soi cu ani diferiți de plantație, sol diferit, condiții diferite chiar și în aceeași fermă, iar aici mă refer inclusiv la declivitatea solului, așa că am împărțit centrele de cost din ferme pe trupuri care prezintă caracteristici similare. Asta ne permite să adunăm informații, să facem o standardizare și, treptat, să digitalizăm, astfel încât să putem urmări și eficientiza până în cele mai mici detalii.

Care este rolul experților și al consultanților cu care colaborați?

Activitatea noastră este pe tot parcursul anului, chiar dacă planta are și perioade de repaus. Avem în echipă specialiști extraordinari, viticultori care înțeleg bine planta, știu când apare boala și putem să facem tratamentele la timp, dar asta nu exclude dorința de a ne perfecționa.

Colaborăm cu specialiști din zona unde se face Prosecco (n.r. provincia Trieste, Italia), dar și din Champagne (n.r. nord-estul Franței) și am descoperit lucruri care pot să fie implementate la noi. Căutăm constant să ne îmbunătățim activitatea pentru că, la Beciul Domnesc, una dintre valorile noastre de bază este inovația. Ca să facem asta, testăm constant, de la foarfeci, la drone și roboți autonomi pentru lucrări.

De ce are nevoie un vin pentru a fi considerat bun? Ce rol joacă soiurile, unde și cum sunt plantate și îngrijite culturile?

Cu plantațiile noastre din podgoriile menționate, suntem cu adevărat binecuvântați. Am fost de curând în Italia, în zona de nord, și am văzut cum unii viticultori au spart bolovanii, au făcut șanțuri în care au adus pământ și au plantat viță de vie. La noi nu este cazul! Vița de vie preferă un sol ușor acid spre neutru, iar solurile noastre sunt într-un echilibru bun. De aceea spun că suntem binecuvântați. Când ai un sol bogat, poți obține struguri de foarte bună calitate și, implicit, poți face și vinuri memorabile.

Deși scopul nostru este să producem an de an cu un cost cât mai mic, ne dorim să ținem plantațiile în viață și cu o productivitate constantă calitativ și cantitativ, pentru minimum 25 de ani, iar asta înseamnă să avem grijă de plante și să căutăm mereu un echilibru. De exemplu, putem forța o producție foarte crescută într-un an de recoltă, dar în anii următori planta deja va resimți acest stres și nu va mai da randamentul dorit.

Cum sunt repartizate plantațiile și care sunt soiurile de vie cultivate?

Așa cum vă spuneam, plantațiile noastre sunt amplasate în podgorii diferite, fapt ce ne-a oferit premisele nu doar pentru a diversifica paleta de soiuri, ci și exprimarea diferită a acestora în funcție de locul de origine. Astfel, am putut alege care sunt zonele cele mai adecvate pentru anumite proiecte viticole, dacă în nordul județului Buzău avem o exploatație viticolă specializată în soiuri de struguri negri, unele dintre aceste soiuri au fost plantate și în județul Vrancea în podgoriile Cotești sau Odobești.

În podgoria Huși, aproape toate dealurile spre care privești au viile Beciul Domnesc, iar aici avem plantații din același soi pe soluri cu structură și declivitate diferită, care ne oferă diversitatea interpretărilor senzoriale ale aceluiași soi. Diversitatea soiurilor multiplicate și diversitatea arealelor în care sunt plantate ne oferă un important diferențiator în piață.

Cele mai reprezentative soiuri din plantațiile noastre sunt: Chardonnay, Sauvignon Blanc, Fetească Albă, Fetească Regală, Tămâioasă Românească, Riesling de Rhin, Riesling Italian, Muscat Ottonel, Galbenă de Odobești, Busuioacă de Bohotin, Traminer Roz, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot Noir, Merlot și Syrah.

Cum ajută faptul că aveți plantații în 4 podgorii renumite (Cotești, Odobești, Panciu, Huși) în echilibrarea portofoliului?

Împărțirea asta pe mai multe areale ne ajută și în minimizarea riscului climatic. Chiar și în interiorul unui județ avem zone cu ploaie și altele secetoase sau cu grindină, iar repartizarea plantațiilor noastre în locații diferite și distanțate reduce șansele de compromitere totală a unui sezon de producție, dar acest avantaj are și el costul lui.

În această perioadă recoltăm probe din culturi pentru a decide care sunt cele mai potrivite pentru fiecare tip de produs, iar verificarea o facem până aproape de recoltare, astfel încât să putem oferi produse în care consumatorii să-și păstreze încrederea, bazată pe calitatea produsului care le place și, în același timp, această diversitate a locațiilor ne ajută să construim și creșterea calității strugurilor pe care-i recoltăm.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 396 (1 – 31 august 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.