Analize Creativitate Lifestyle

Calmtainment, noul trend din 2021

25 iun. 2021 8 min

Calmtainment, noul trend din 2021

Reading Time: 8 minute

Platformele de entertainment încep să își transporte utilizatorii într-o lume mai calmă. Creatorii de conținut au o nouă abordare a divertismentului – calmtainment – și își încurajează audiențele să practice meditația, mindfulness-ul și grija pentru propria persoană.    

Industria de mindfulness a crescut puternic în pandemie, multipremiata aplicație Calm fiind evaluată la 2 mili­arde de dolari în decembrie 2020, în timp ce Headspace a adunat încă 100 de milioane de dolari în investiții în 2020. Pe măsură ce cererea pentru resurse privind mindfulness-ul crește, industria de divertisment sporește numărul de practici și experiențe imer­sive unice. Topul de trenduri creat de Wunderman+Thompson arată cum calmtainmentul revine cu adevărat ca trend la nivel global.

Netflix a prezentat pe 1 ianuarie 2021 un antidot la bing watching, lansând „Headspace Guide to Meditation”, un serial animat care oferă meditații și tehnici de mindfulness ghidate și care își învață urmăritorii despre beneficiile practicării zilnice a acestor tehnici. Inițiativa Netflix vine însă după ce în mai 2020 Disney lansase „Zenimation” pe canalul Disney+, un serial care preia clipuri din producțiile clasice ale Aladdin, Peter Pan, The Little Mermaid și Frozen și le suprapune cu pasaje audio calme, pentru „un moment de mindfulness”, așa cum au declarat reprezentanții brandului. Experiența include sunetul valurilor de ocean și reprize de vânt ușor care își propun să „deconecteze, relaxeze și să ofere un refresh al simțurilor”.

Mai mult de atât, mișcarea intitulată Autonomous Sensory Meri­dian Response (ASMR – Răspuns Autonom al Meridianului Senzorial) a câștigat deja milioane de urmăritori pe canalele de social media. În aceste video-uri, protagoniștii fluieră, mestecă sau bat un anumit ritm cu scopul de a produce o senzație de relaxare și de liniștire a creierului. Pentru mulți din cei care le urmăresc acestea sunt aducătoare de calm și relaxare, chiar induc o stare hipnotică sau de somn.

Conform Alecsandrei Ioniță, ­wellbeing specialist la wellbeing.ro, trendul de calmness este deja prezent în România, dar sub alte denumiri. La o simplă deschidere de televizor găsim cel puțin două canale naționale care rulează o imagine mobilă cu un sunet ce ne duce cu gândul la relaxare și la meditație. Pe de altă parte, la nivel individual, odată cu pandemia, oamenii au învățat să se refugieze în ei înșiși și au urmat diverse cursuri online de yoga, mindfulness și meditație ghidată facilitate de rapiditatea accesării lor din propria sufragerie, în intimitatea casei.

Alecsandra Ioniță

„La o simplă căutare online găsești mai mult de 1.300 de aplicații create să te ajute să meditezi, și dormi mai bine, să respiri corect. Mai mult decât atât, experiența în zona de corporate wellbeing îmi arată și creșterea interesului pentru meseriile conexe acestui domeniu. Cunosc pe zi ce trece tot mai mulți oameni care aleg să se specializeze în tehnici de meditație, relaxare, managementul stresului, atât pentru dobândirea propriului echilibru emoțional, cât și pentru a-i ajuta pe ceilalți”, a spus Alecsandra Ioniță.

De la aplicații de reducerea anxietății precum Calm și startup-uri cu o evoluție spectaculoasă precum Headspace, lansat în 2010 (în prezent în 190 de țări cu 30 de milioane de utilizatori), la studiouri și festivaluri de yoga precum Wunderlust, care tocmai a anunțat că își pregătește lansarea pe piața din România, ceea ce noi numim acum trend este de fapt un nou val, spune Mia Munteanu, fondatoare a The Nature Project și cofondatoare a Yoga City. Este, practic, un concept care revine și tot revine pe măsură ce mințile noastre devin din ce în ce mai aglomerate de notificări, iar noi avem nevoie de instrumente și metode ­pentru a înțelege mai mult tehnologia corpului nostru. “Vârtej de gânduri” este ceea ce americanii numesc “noise” sau “mental noise”.

Nou doar în divertisment

„E important să înțelegem că acest calmness, stillness, mindfulness nu este un trend de 2021, unde oportunități de tot felul se pot crea într-o piață la început de drum sau măcar nouă. Este deja o industrie, unii o încadrează în categoria wellbeing, alții în categoria  yoga și, desigur, putem extinde către body & mind & spirit și chiar health, wellness; alții încadrează aceste practici la alternative medicine și chiar neuroștiință”, a spus Mia Munteanu.

În România, au existat și există dife­rite încercări și abordări de a crea oportunități de orice fel în contextul lărgirii acestui segment de ­wellbeing sau wellness. Câteva repere, de la Centrul de Mindfulness la festivaluri care aveau loc la Sala Palatului în fiecare an înainte de pandemie, sau Yoga City, platforma care a lansat primul program dedicat companiilor de wellbeing aplicat, inspirat din cultura budistă și adaptat pentru viețile agitate și moderne ale tuturor, au existat și încă există încercări de a crea servicii, produse sau programe pentru o comunitate interesată.

Mia Munteanu

Totuși, realitatea este că acest segment este foarte mic, putem vorbi de “nișă” și “nișe” cu o mână de oameni interesați de practici care contribuie la calitatea vieții și în cele din urmă la o minte mai calmă. „Miza nu este dacă va prinde sau nu, adevărata provocare este: în cât timp vom ajunge să considerăm acest segment o piață relevantă pentru România? Una în care poți lansa programe, servicii, produse de suport? Una în care chiar există un pool de consumatori relevant? În contextul actual al evoluției, probabil vorbim de ani și ani, iar 2021 este doar un alt val timid, din punctul meu de vedere”, a adăugat Mia Munteanu.

Anca Baniță, comunicator, trainer și coach, consideră că acest trend de calmness apare ca o necesitate într-o lume atât de incertă, care se poate transforma oricând și care ne împinge limitele tot mai mult. Pandemia ne-a făcut să realizăm cât de puțin control avem, de fapt, asupra lumii exterioare și că, dacă e ceva ce putem controla, atunci este modul în care noi interpretăm realitatea și răspundem când se întâmplă ceva. „Așadar, am început să ne uităm tot mai mult în interior și să observăm că sistemul nostru nervos și emoțiile noastre sunt, și ele, ușor de scăpat de sub control – de aici necesitatea unor metode sau tehnici care să ne învețe, pe de-o parte, să ne împrietenim cu creierul și cu emoțiile, să știm cum funcționăm și ce ne activează și, pe de alta, să ne ajute să le gestionăm și, ­chiar dacă ne ducem în jos, să reușim să ne revenim cât mai repede”, apreciază Anca Baniță.

Acest lucru înseamnă și necesită agilitate emoțională: să conștientizezi ce ți se întâmplă pentru că ai self awareness, să poți identifica emoțiile și să le poți calma, acceptându-le și trecând prin ele. Iar instrumente precum meditația ne ajuta în a fi prezenți și conștienți, dar și în a căpăta mai mult control în relație cu emoțiile noastre. „Eu simt acum o emoție precum tristețea”, nu „Eu sunt trist”. „Chiar dacă mai timid decât în țările occidentale sau în SUA, trendul a pășit deja în țara noastră și cu siguranță toate tehnicile de relaxare care vin la pachet cu el sunt o necesitate pentru români, mai ales în contextul social actual. În perioadele încărcate cu provocări de tot felul este de folos să ne întrebăm «cum privesc eu stresul, cum mă raportez la el, cum îl gestionez, cum creez un mediu calm și relaxat pentru mine și familia mea?»”, a punctat specialistul în ­wellbeing. 

Pandemie și noi factori

Care sunt însă principalii factori care îi îndreaptă pe oameni să meargă pe acest trend de căutare personala, pace interioară, etc? „Cred că suntem într-o perioadă specială, în care oamenii încep să își pună întrebări mai profunde despre cine sunt și care este scopul lor aici pe Pământ – probabil și datorită faptului că o parte dintre noi avem acoperite nevoile de baza din piramida lui Maslow și ne permitem să ne uităm mai sus în piramidă, la nevoia de sens și contribuție, dar și la cea de creștere. Discutăm tot mai mult despre potențialul uman, iar oamenii își doresc să îl valorifice tot mai mult, să simtă că fac ceva semnificativ cu viața lor”, a spus Anca Baniță.

Anca Baniță

Iar pentru a ajunge acolo, este nevoie să înlăture diversele blocaje sau să vindece diversele traume care le-au stat in cale până acum. Suntem prima generație care merge la psihoterapie, care nu se mai rușinează cu evenimentele din trecut, ci se uită la ele cu curaj ca să le vindece, care consideră ca a avea un antrenor pentru viață, cum este un coach, este ceva foarte valoros dacă ne dorim impact, și care începe să integreze emoțiile în viața de zi cu zi ca pe ceva firesc, nu ca pe ceva ce trebuie ascuns.

„Subiectul vulnerabilității, a ne arăta cu imperfecțiuni, a vorbi despre ce ne sperie, este tot mai prezent și ne ajută să nu ne mai simțim singuri și să depășim momentele dificile. Cred că asistăm la un shift de conștiință la nivelul întregii planete: de la frică și a trăi în supraviețuire, la a ieși de acolo și a accesa o stare de creator conștient,” a adăugat Anca Baniță.

Companii precum Etsy, Medium și General Mills au implementat programe care-i ajută pe angajați să învețe să lucreze cu mintea lor, programe care au avut și au metrice de măsurare care arată impactul pe care practicile le au în rândul angajaților și la nivelul întregii organizații. Așa cum atrage atenția și Mia Munteanu, cu smartphone-uri care ne livrează notificări încontinuu și mail-uri care intră în inbox indiferent de oră, suntem în ceea ce marii gânditori numesc “Mindless era”. Cu mintea în altă parte, mereu. „Știai că de fiecare dată atunci când ne verificăm telefonul sau orice altceva, în timp ce deja lucrăm la ceva, creierul nostru are nevoie de încă 20 de minute pentru a intra din nou în flow? Iată aici o mare pierdere de energie. Cu toții avem nevoie de mai multă liniște, un focus mai bun și un sistem mai eficient și mai blând de management al relației cu tehnologia și în fond, cu responsabilitățile de zi cu zi,” spune Mia Munteanu.

Programul obișnuit de lucru de la 9 la 17 este o „epocă apusă”, după cum afirmă David Gelles și co-fondatorul Yoga City consideră că am observat acest lucru cu toții în contextul pandemic unde distanța dintre pat și birou și urgențele s-au tot micșorând, ajungând în cel din urmă să răspundem solicitărilor de tot felul chiar și atunci când suntem în spațiul personal și intim. Lucrăm mai mult și mai prost, nu mai mult și mai bine, iar asta crește, în România și în lumea întreagă, numărul zilnic de atacuri de panică și nivelul de stres declanșat din nimicuri cotidiene.

„Dacă ne raportăm la prezent, 2020 a schimbat multe vieți: oamenii au apreciat mai mult timpul petrecut în familie, au învățat să își depășească fricile și să accepte schimbarea. Să îți cauți liniștea într-o perioadă în care liniștea fizică și distanțarea socială au fost sintagmele cheie a devenit un trend organic. Unii s-au folosit de aplicații mobile, alții au fost auto-didacți, dar la final rezultatul a fost același: găsirea echilibrului interior. Anul pandemiei a adus in companii nevoia de a implementa programe de mindfulness și de mental balance – angajații si-au exprimat nevoia de a învăța cum să își stăpânească emoțiile negative, frica de necunoscut și mai ales să accepte un viitor nesigur. Rezultatele implementării unor astfel de programe au fost pe măsură: am văzut oameni care au început să practice yoga dis de dimineață și să mediteze în confortul casei,” a spus Alecsandra Ioniță.

Iar odată cu revenirea la normalitate, specialiștii prevăd un nou prag emoțional pe care îl vom avea de trecut. “Care este acum normalitatea?” se vor întreba foarte mulți dintre noi.

Photo 105569964 / Calmness © Dumrongsak Songdej | Dreamstime.com

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 354 (15 iunie-15 iulie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: