Stiri

Ce mai face Roverul Perseverence. Caută urme forme de viață pe Marte

8 oct. 2021 3 min

Ce mai face Roverul Perseverence. Caută urme forme de viață pe Marte

Reading Time: 3 minute

Roverul Perseverence care a ajuns pe planeta Marte în luna februarie, continuă să caute urme de forme de viață străvechi pe Planeta Roșie. Joi a trimis primele rezultate științifice dintr-un crater care a găzduit un lac de mari dimensiuni acum 3 miliarde de ani.

Instrumentul franco-american Supercam a putut să observe de pe solul Planetei Roşii mediul natural în care se află craterul Jezero, un sit ales pe baza imaginilor furnizate de sateliţi. Primele imagini de înaltă rezoluţie obţinute în acel sit confirmă indiciile furnizate de observaţiile făcute de pe orbita lui Marte: craterul Jezero, cu un diametru de aproximativ 35 de kilometri, a găzduit un lac închis, alimentat în trecut de un râu printr-o deltă, în urmă cu 3,6 milioane – 3 milioane de ani.

Supercam, o cameră ultrasofisticată construită în Franţa, le-a permis inginerilor de la NASA să identifice straturi de sedimente care sunt „candidate foarte bune pentru a găsi urmele unor forme de viaţă din trecut”, au explicat reprezentanţii Centrului Naţional de Cercetări Ştiinţifice (CNRS) din Franţa, cu ocazia prezentării pentru presă a rezultatelor acestui studiu, coordonat de unul dintre angajaţii centrului, Nicolas Mangold.

Oamenii de știință încearcă să descopere acum, din imaginile captate de camera video dacă straturile formate la baza unei movile sunt formate din materie organică sau sunt alcătuite din materie organică inertă, care să provină din cadrul celei depuse de comete.

Materia organică produsă de organisme vii este constituită din amestecuri moleculare complexe de carbon, hidrogen, azot şi, mai rar, oxigen, a detaliat Sylvestre Maurice, de la Institutul de cercetări în astrofizică şi planetologie din cadrul Universităţii Paul Sabatier din Toulouse.

Urme ale răurilor pe Marte

Roverul Perseverance a detectat, în plus, prezenţa neaşteptată a unor pietre mari şi blocuri stâncoase, martore ale unor curenţi fluviali puternici, precum cei produşi în timpul viiturilor. Sfârşitul perioadei lacustre a craterului Jezero ar fi fost deci teatrul unei schimbări climatice majore, au sugerat autorii studiului.

Toate aceste observaţii, pe care Perseverance a putut să le facă în timp ce se afla la o distanţă de 2 kilometri de formaţiunile geologice studiate, le vor permite de acum cercetătorilor de la NASA să îşi orienteze explorările pentru ca roverul să se deplaseze pentru a preleva diverse eşantioane din scoarţa marţiană. Obiectivul final va fi acela de a analiza eşantioanele pe Terra, după ce acestea vor fi aduse pe planeta noastră în jurul anului 2030.

Alţi doi roboţi americani, Curiosity şi InSight, se deplasează în prezent pe scoarţa marţiană. În septembrie 2022, misiunea ruso-europeană ExoMars urmează să trimită la rândul ei un robot pentru a fora în scoarţa „Planetei Roşii” la o adâncime de peste un metru, marcând astfel o premieră în domeniul cercetărilor de acest tip.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: