Centrala nucleară de la Cernavodă s-a oprit din cauza lipsei apei pe Dunăre

Centrala nucleară de la Cernavodă s-a oprit din cauza lipsei apei pe Dunăre

Reading Time: 2 minute

Centrala Nucleară de la Cernavodă oprește și reactorul doi după ce nivelul Dunării a scăzut puternic pe fondul secetei severe din Europa. Unitatea 1 a fost deja deconectată de la Sistemul Energetic Național în dimineața zilei de 28 iulie, iar Unitatea 2 urmează să fie oprită în dimineața zilei de 30 iulie, potrivit Ministerului Energiei. Cele două reactoare asigură împreună aproximativ 20% din producția de electricitate a României.

Este pentru prima dată când ambele reactoare de la Cernavodă sunt deconectate simultan de la rețea din cauza nivelului foarte scăzut al Dunării. Fiecare dintre cele două unități are o putere instalată de aproximativ 706 MW.

Dunărea, la nivelul minim

La intrarea Dunării în România, în secțiunea Baziaș, debitul era pe 28 iulie de 1.650 de metri cubi pe secundă, față de o medie multianuală de 4.700 de metri cubi pe secundă pentru luna iulie, potrivit Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Practic, debitul Dunării a ajuns la aproximativ 35% din nivelul mediu al perioadei. În aval de Porțile de Fier, debitele erau în continuare în scădere, inclusiv pe sectorul care ajunge spre Cernavodă.

Situația este rezultatul unei perioade prelungite de secetă care afectează o mare parte din Europa Centrală și de Est. Copernicus arată că, încă din primăvara acestui an, debitele râurilor au fost sub medie în mare parte din bazinul Dunării, pe fondul unui deficit persistent de precipitații. În iunie, condițiile de secetă au fost accentuate de temperaturile foarte ridicate și de perioadele persistente de presiune atmosferică ridicată, care au limitat precipitațiile.

De ce nivelul Dunării afectează centrala nucleară

Centrala de la Cernavodă are nevoie de apă din Dunăre pentru sistemele sale de răcire. Atunci când nivelul apei scade spre limitele prevăzute pentru funcționarea instalațiilor, centrala trebuie să reducă producția sau să oprească reactoarele pentru a menține marjele de siguranță.

Nuclearelectrica a explicat că oprirea Unității 1 a fost decisă preventiv, în baza procedurilor aplicabile în situații de secetă severă. Compania precizează că, atunci când parametrii legați de nivelul Dunării se apropie de limitele de exploatare admise, pot fi luate măsuri inclusiv pentru oprirea uneia sau a ambelor unități.

Ministerul Energiei a precizat că măsura este menită inclusiv să protejeze pompele de răcire ale centralei. O eventuală deteriorare a acestora ar putea avea consecințe mult mai serioase asupra funcționării centralei.

Oprirea este una controlată și preventivă și nu reprezintă o situație de urgență nucleară. Nuclearelectrica spune că menținerea unităților în stare de oprire sigură nu are impact asupra securității nucleare, personalului sau mediului.

România va avea deficit de energie

Oprirea celor două reactoare scoate temporar din sistem o capacitate de aproximativ 1.400 MW, într-o perioadă în care consumul de energie este ridicat din cauza temperaturilor mari.

Situația de la Cernavodă arată și vulnerabilitatea infrastructurii energetice în fața perioadelor prelungite de secetă. Probleme similare apar și în alte state europene: nivelurile scăzute ale apelor au afectat în această perioadă inclusiv funcționarea centralei nucleare Paks din Ungaria, care se răcește tot cu apă din Dunăre.