Conflictul din Iran extinde unda de șoc economic la nivel global: petrol mai scump, investiții în retragere și turism în scădere

Conflictul din Iran extinde unda de șoc economic la nivel global: petrol mai scump, investiții în retragere și turism în scădere

Reading Time: 4 minute

Conflictul din Orientul Mijlociu este într-o continuă schimbare. Deși atacurile asupra mai multor state, inclusiv Emiratele Arabe Unite, sunt în scădere, iar unele zboruri au început să fie reluate, rachete au fost raportate de Emirate, Arabia Saudită, Bahrain și Kuweit. În același timp, efectele conflictului se propagă tot mai mult în economie, inclusiv în sectoare precum imobiliare, turism și aviație, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiții pe piețele internaționale de capital.

Președintele iranian a declarat că e pregătit să limiteze conflictul, dacă bazele militare ale SUA din țările apropiate nu vor mai fi folosite pentru atacuri împotriva Iranului. La rândul său, Irakul a raportat închiderea porturilor după atacuri asupra mai multor nave.

Efectele asupra economiei globale cresc

Deja în a doua săptămână, războiul riscă să se prelungească dincolo de orizontul scurt care ar fi limitat efectele asupra economiei globale. Agenția Internațională pentru Energie a anunțat eliberarea a 400 de milioane de barili de petrol din rezervele strategice ale mai multor state membre, peste propunerile discutate anterior. Există însă o limită de pompare zilnică, care ar întinde utilizarea efectivă a resurselor pe aproape 200 de zile. Petrolul Brent s-a apreciat recent la peste 100 de dolari/baril și are un preț cu peste 60% mai ridicat față de începutul anului.

Impactul unui șoc al prețului petrolului de o deviație standard a fost asociat unui salt de 0,3 puncte procentuale pentru inflație într-un trimestru, și 1,2 puncte cumulat după doi ani, potrivit unui studiu al FMI, la nivel median global.

Timpul este elementul esențial

Durata conflictului, nivelul de gâtuire al traficului și daunele asupra infrastructurii de transport și producție vor determina, în cele din urmă, impactul asupra prețului petrolului și dimensiunea reală a șocului de preț. O deviație standard este, însă, aproape de ceea ce s-a întâmplat după conflictul din Ucraina.

Dispersia efectelor nu este uniformă la nivel global. Asia, Tailanda, India, Coreea de Sud și Filipine sunt țări vulnerabile, având o dependență ridicată de importurile de petrol. Pe de altă parte, Malaezia, exportator net, ar fi un beneficiar relativ, precizează Claudiu Cazacu.

India a prioritizat resursele de gaz petrolier lichefiat (două treimi importate, 90% via Ormuz) către populație, lăsând restaurantele și hotelurile în situația de a se zbate pentru a fi clasificate drept sectoare esențiale. Dacă situația se prelungește, unele se vor reorienta către lemn, cherosen sau plite electrice, dar o parte dintre ele riscă închiderea, afectând o industrie de 79 de miliarde de dolari.

Japonia a introdus subvenții de aproximativ 170 de yeni pe litru și eliberarea a 80 de milioane de barili de petrol. Indicele bursier japonez este, în pofida acestor măsuri, cu 7,5% sub nivelul de dinaintea conflictului din Iran, o performanță superioară, totuși, celui din Coreea de Sud, care a pierdut 10,6% în același interval.

O preocupare suplimentară pentru industria semiconductorilor este reducerea aprovizionării cu heliu, utilizat în mai multe procese esențiale de producție, și pentru care Qatarul furnizează o treime din cererea mondială. SK Hynix a scăzut cu 12,4% de la începutul războiului din Iran, iar Samsung cu 13,2%. Won-ul sud-coreean a pierdut 2,7% în raport cu dolarul american.

În timp ce strâmtoarea Ormuz limitează traficul pentru Irak, Kuweit, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe Unite și parțial Arabia Saudită, Iranul a început să utilizeze terminalul de la Jask, din sudul strâmtorii, care ocolește astfel regiunea în dispută. Deși mult mai puțin eficient, a fost folosit pentru a trimite un petrolier de 2 milioane de barili, o operațiune rară în ultimii ani.

China primește în continuare petrol dinspre Iran, deși cantitatea de 1,2 milioane de barili pe zi reprezintă aproape jumătate în comparație cu ritmul din februarie. China are rezerve estimate de 1,2 miliarde de barili, care ar putea să ajungă pentru 3-4 luni de producție.

Cu producția de gaz oprită, Qatar-ul pierde venituri în fiecare zi. La fel și alte state din regiune, inclusiv Arabia Saudită, care nu poate livra la capacitate, deși are unele opțiuni alternative.

Cine are de suferit în acest război economic?

Unul dintre marii pierzători ai războiului este sectorul de aviație și turism. Emirates și Qatar Airways au consemnat la sol o mare parte din avioane. Pentru alți transportatori care operează în regiune, rutele anulate și creșterea costului de alimentare pentru cei care nu au blocat prețurile anterioare vor afecta sever profitabilitatea. Acțiunile Wizzair au scăzut cu 24,2% de la începutul ostilităților.

Amazon și Microsoft au centre de date în Emirate și Bahrain care au fost amenințate de rachete. Amazon a confirmat chiar daune directe, deși efectele indirecte ale alimentării cu energie și, pe termen lung, ale apetitului de a face investiții în regiune sunt de asemenea relevante, explică consultantul de strategie al XTB România.

Aeroportul din Dubai, cel mai mare după numărul de pasageri, este puternic afectat de anulările masive de zboruri. Emiratele obțin 13% din PIB din turism, iar Dubaiul a avut 9,88 milioane de vizitatori doar în prima jumătate a anului trecut.

În același timp, ambiția autorităților din Dubai de a deveni un centru financiar global rivalizând cu Londra și New York a primit o lovitură, deși durata conflictului va fi elementul decisiv în recăpătarea încrederii și revenirea la o normalitate esențială pentru atractivitatea sa.

Bănci și firme de investiții precum Citi, Goldman Sachs, Morgan Stanley sau Standard Chartered au permis angajaților fie relocarea fie lucrul de la distanță. Potrivit unor surse, unele au pus pauză planurilor de extindere în regiune, iar unele rapoarte sugerează active mutate în Singapore.

Relocările, scăderea turismului și șocul general de încredere pot afecta sever și investițiile imobiliare. Câștigătoare ar putea fi alte destinații cum ar fi Europa, Oceania sau unele regiuni din Africa și din jurul acesteia pentru turism, sau Singapore, pe lângă centrele financiare consacrate, pentru mediul de afaceri.

Piața imobiliară din Dubai a atras în ultimii ani un flux de investitorii globali, inclusiv dinspre România. Riscul de a vedea mai puțini turiști, dar și investitori și companii a crescut, și este mărit de fiecare zi de lupte în regiune.

Este vorba despre una din cele mai efervescente piețe de real estate din lume, cu un volum al tranzacțiilor de 250 de miliarde de dolari anul trecut, vârf istoric, dintre care aproape jumătate pe sectorul rezidențial. Prețurile au avansat cu peste 60% în ultimii 5 ani. Prima reacție în piețe cu creștere anterioară puternică este de încetinire a tranzacțiilor, dar dacă situația continuă, un declin al prețurilor ar putea deveni realitate, cu efecte în lanț asupra investitorilor globali.

Va fi pentru cei mai mulți o relocare temporară sau regândire pe termen lung? De acest răspuns depinde scenariul viitorului regional. Variabile esențiale sunt durata conflictului și felul cum se stabilește pacea. Dacă încrederea va fi reconstruită durabil, șocul va putea fi depășit, deși orizontul ar putea să se măsoare în mai multe trimestre sau ani, mai adaugă Claudiu Cazacu, consultant de strategie al XTB România.