Cristian Dascălu, Techcelerator: Startup-urile și revoluția AI 

Cristian Dascălu, Techcelerator: Startup-urile și revoluția AI 

Ultimul an a arătat o creștere masivă a ecosistemului de startup-uri AI în regiune și a interesului investițional pentru acestea. Am stat de vorbă cu Cristian Dascălu, Managing Partner la Techcelerator și Partener la GapMinder, despre provocările cu care se confruntă în acest an startup-urile tech, despre modul în care startup-urile trebuie să abordeze și să integreze tehnologii pe bază de AI, precum și despre necesitatea unui cod de etică  
în domeniu. 

Care sunt cele mai mari provocări cu care se confruntă  startup-urile din România în acest an? 

Provocările sunt variate, unele dintre acestea fiind specifice pieței locale și unui ecosistem în dezvoltare, în timp ce altele sunt universale și le întâlnim peste tot în lume. Accesul la finanțare adecvată și construirea unor venituri recurente în mod sustenabil și predictibil reprezintă unele dintre provocările startup-urilor în general, atât în România, cât și în alte piețe. De altfel, este unul dintre motivele pentru care multe businessurilor aflate la început de drum eșuează într-un termen scurt și mediu. Apoi, pe o piață a atragerii și a menținerii talentelor atât de competitivă și globalizată, consolidarea unei echipe de profesioniști și capacitatea de a ţine oamenii valoroși, cu know-how și competenţe specifice în business development și product marketing, este iarăși una dintre marile provocări ale startup-urilor. Specific pentru România, să convingi profesioniști talentați și experimentați să își asume riscul de a se alătura unui startup poate fi o provocare extrem de mare, din perspectiva culturală și a mentalității locale, cu o aversiune la risc mai mare decât în alte culturi. O altă dificultate recurentă ține de product marketing, business development și poziționarea pe piață. Mulți antreprenori au provocări în a-și construi strategia de go-to-market în piețele internaționale, care să le permită să opereze în perspective globale. 

A devenit inteligența artificială o formulă  „magică” de succes pentru dezvoltarea unui startup sau este o condiție sine qua non în succesul unui startup tech? 

Așa cum arată studiul AI Map 2022/2023, pe care Techcelerator îl realizează împreună cu Google for Startups, vedem o creștere masivă a ecosistemului de startup-uri AI în regiune și a interesului investițional pentru acestea, datorită unei combinații de factori, inclusiv a forței de muncă talentată și accesului la resurse. Cele mai recente tendințe indică o creștere a startup-urilor AI în sectoare specifice, cum ar fi asistența medicală, fintech, agricultură, producție, logistică, retail și sustenabilitate. Asistența medicală este unul dintre domeniile  care au văzut o creștere rapidă a aplicațiilor AI, de la diagnosticarea asistată de AI până la monitorizarea pacienților. De asemenea, sectorul financiar și cel al asigurărilor sunt domenii cu numeroase startup-uri fintech care folosesc AI pentru detectarea fraudelor, algoritmi de scorare a creditelor pentru transformarea analizei de risc și a experienței clienților, consiliere financiară și de asigurări personalizată, sau tranzacționare automată. Apoi, accelerarea transformării digitale în industrii tradiționale precum agricultură, producție, logistică, retail creează oportunități uriașe pentru startup-uri care oferă soluții bazate pe AI, precum mentenanța predictivă, agricultura de precizie sau experiențe personalizată de shopping.

În viziunea mea, AI nu este o formulă „magică” garantată pentru succes și nici nu este o cerință absolută pentru ca un startup sau business de tehnologie să aibă succes. Poate îmbunătăți experiența utilizatorilor, poate oferi noi funcționalități sau un avantaj competitiv important, dar nu înlocuiește un produs sau serviciu relevant, care satisface o nevoie reală. Dacă tehnologia AI îmbunătățește produsul sau serviciul oferit și rezolvă o problemă specifică, cu siguranță poate contribui la succes. Dar integrarea inteligenţei artificiale într-un business în care nu adaugă valoare substanțială nu garantează nici pe departe succesul, ba chiar poate duce la complexitate și costuri care ar putea fi evitate.

Cu alte cuvinte, startup-urile ar trebui să se concentreze în continuare pe factori precum un model de business viabil, ieșire cât mai rapidă în piață și testare a ipotezelor de creștere, scalabilitate, managementul costurilor, un cash flow recurent și sustenabil, pentru că inteligența artificială nu suplinește aceste ingrediente esențiale. 

Este nevoie de un cod de etică în dezvoltarea tehnologiilor (pe bază) de AI?  

Cred că un cod de etică devine necesar pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe inteligența artificială, pentru a ne asigura că tehnologia este utilizată în mod responsabil, etic și cu beneficii pentru societate în ansamblul sau. Specialiștii din domeniu vorbesc de mult timp de un set de reguli care trebuie respectate, privind discriminarea și stereotipurile, de exemplu, la fel dezinformarea, protecția datelor personale, drepturile omului, protecția mediului. Însă autoreglementarea industriei nu este suficientă pentru a evita derapajele și daunele etice cauzate de dezvoltarea continuă și tot mai puternică a sistemelor care au la bază inteligenţa artificială.

De aceea cred că, inevitabil, AI se va îndrepta către reglementare, certificare,omologare etc. Considerațiile etice trebuie integrate în fiecare etapă a dezvoltării AI, de la colectarea datelor la proiectarea algoritmilor până la implementare, pentru a asigura un impact pozitiv și etic. Cred că specialiștii în reglementare și în domeniul juridic sunt mai îndreptățiți să se pronunțe cu privire la instituțiile care ar trebui să vegheze la respectarea standardelor și a normelor ce guvernează AI. Complexitatea aspectelor ce țin de inteligenţa artificială ne poate conduce către o soluție în care mai multe instituții își împart atribuțiile respectării normelor, dar poate fi destul de nepractic și ineficient.  

Se poate vorbi de un specific al direcțiilor de dezvoltare ale unui startup în funcție de țara  
de proveniență? 

Cred că de-a lungul timpului s-au cristalizat anumite tendințe și o anumită aplecare spre  
anumite domenii în funcție de regiuni. Și este cumva firesc, deoarece startup-urile de succes profită adesea de punctele forte ale regiunii lor, expertiza locală, de nevoile și cererea identificate în piețele de proximitate, în primul rând. Așa cum Suedia, de pildă, a coagulat un nucleu extrem de puternic de companii de tehnologie axate pe entertainment și gaming, Polonia – fintech și ecommerce, România –  cybersecurity, enterprise software și așa mai departe.

Însă lucrurile evoluează rapid și la fel și orientarea startup-urilor spre diverse domenii de aplicabilitate, în funcție de tendințele și oportunitățile globale, astfel încât acest specific în funcție de țară sau regiune începe să fie tot mai difuz.