fbpx
Finanțe Stiri

Cristian Popa, BNR: Cine plătește pentru deciziile de politică monetară pripite?3 min

10/02/2021 2 min read

author:

Cristian Popa, BNR: Cine plătește pentru deciziile de politică monetară pripite?3 min

Reading Time: 2 minute

Cine plătește pentru deciziile de politică monetară pripite, pornite de la premise eronate, luate sub presiune sau pur și simplu luate greșit, deși mai mult ca sigur cu intenții bune, de către cei ce conduc băncile centrale? Cât de scumpe sunt aceste erori și cine le plătește? Întreabă Cristian Popa, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR), într-un articol publicat pe blogul băncii centrale.

Cristian Popa analizează în articol cazul Turciei, un exemplu recent al deciziilor inoportune de politica monetară, dar și un studiu de caz cu privire la implicațiile acestor decizii. “Turcia este un exemplu tipic de țară cu deficit de economisiri, care trebuie să se împrumute în exteriorul tării pentru acoperirea necesarului de capital (investiții și cheltuieli), deci care trebuie să beneficieze de încrederea investitorilor”, se arată în articol.

Cine plătește?

Plătesc în primul rând toți cei ce au avut încredere autoritățile locale (monetară și fiscală) și pe cale de consecință în moneda națională. Cetățenii, companiile dar și investitorii străini care și-au ținut economiile și investițiile în moneda națională își pierd astfel o parte (poate însemnată) din avere. Pierd însă și cei cu venituri mici și fixe, cei vulnerabili, pentru că inflația le erodează puterea de cumpărare. Inflația este cea mai parșivă taxă.

Agoniseala multora se evaporă din cauza inflației. Pierd de asemenea și toți cei care au datorii în valută dar au venituri în moneda națională, pentru ca ei trebuie să returneze o valută mai scumpă, datoria lor a crescut, astfel efortul pentru a returna împrumutul a sporit. Companiile cu datorii în valuta pot deveni insolvente, incapabile să returneze valuta împrumutată, închizând porțile și generând pierderi de locuri de muncă. Pierd însă și consumatorii, pentru că bunurile importate vor fi mai scumpe – cu același salariu vor cumpăra mai puține bunuri și servicii din afara tării, explică Cristian Popa.

Mesajul este clar

Exemplul Turciei transmite o lecție către restul lumii și un mesaj foarte clar către țările emergente, categorie în care se afla și Romania. In primul rând, că dobânzile mai mici nu înseamnă neapărat capital mai mult și mai ieftin, poate fi chiar invers. Dacă o țară emergentă are un deficit de economii raportat la investiții, deci este dependentă de capitalul finanțatorilor străini, trebuie neapărat menținută încrederea acestora pentru a putea finanța deficitul extern cu capitaluri pe termen lung. Reducerea nesustenabilă a dobânzii de politica monetară poate eroda această încredere, declanșând astfel o reacție în lanț (deprecierea cursului, dificultăți în finanțarea deficitului extern, reversarea reducerilor de dobânzi și deteriorarea situației economice), concluzionează Cristian Popa.

Găsiți articolul în întregime pe blogul băncii centrale

Cristian I. Popa, CFA este membru al Consiliului de administrație al BNR și membru al Consiliului Asociației CFA România. Opinia îi aparține autorului și nu reprezintă poziția BNR sau CFA, se precizează la finalul articolului.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *