fbpx
Companii CSR Stiri Video

Cum putem combate risipa alimentară, dezbatere powered by Lidl la Zilele Biz5 min

13/11/2020 4 min read

Cum putem combate risipa alimentară, dezbatere powered by Lidl la Zilele Biz5 min

Reading Time: 4 minute

Ziua de CSR a adus o dezbatere despre cum putem combate risipa alimentară, o problemă acută în acest moment. Sesiunea a fost sprijinită de Lidl România, iar la această dezbatere au participat specialiști din domeniu care au arătat cum putem lupta cu acest fenomen. 

Cristina Hanganu, Director de Comunicare și CSR la Lidl România, a deschis sesiunea prezentând câteva date despre acest fenomen în țara noastră. Astfel, fiecare român risipește 74 de kg de mâncare anual, iar de cele mai multe ori, cantitatea de mâncare aruncată pe zi înseamnă o masă completă, adică 350 de grame de alimente. 

Cristina a mai precizat că, la nivelul Uniunii Europene, este o mare preocupare pentru acest subiect, pentru că anual 143 de miliarde de euro sunt aruncate la coșurile de gunoi din casele cetățenilor UE. Mai mult, la nivel global, 1/3 din alimentele produse în lume pentru consumul uman este risipită, adică aproximativ 1,3 miliarde de euro, cu care s-ar putea hrăni 3 miliarde de oameni. 

YouTube video

Pentru a combate acest fenomen, Lidl a adoptat mai multe măsuri, precum: planificarea cu atenția a stocurilor, au grijă ca volumul de produse alimentare care poate deveni deșeu să fie minim sau trimit alimente către băncile de alimente. Numai în acest an au donat 37 de tone de alimente către Banca de alimente. Cristina a mai spus că au contribuit la modificarea Legii nr.217/2016 privind diminuarea  risipei alimentare prin Legea 131/2020. 

„La nivel mondial este o problemă această risipă alimentară, pentru că producând mâncare pierdem pe toate părțile și consumăm resurse. Pe de altă parte, știm că sărăcia este o problemă globală și faptul că noi ca societate aruncăm mâncare în condițiile în care mulți merg la culcare nemâncați este o problemă morală”, a precizat Cristina Hanganu. 

Gabriel Sescu, președinte al Băncii de Alimente, a spus că ideea unei bănci de alimente a apărut în 2016, după o provocare personală. După mai multe provocări, au reușit să înființeze prima bancă la București, cu ajutorul Lidl în 2017. Gabriel a spus că și-au propus ca în 5 ani să existe câte o bancă de alimente în fiecare euro regiune, care să aibă un spațiu de depozitare acreditat, o camionetă frigorifică și o persoană dedicată proiectului. Astăzi deja există 7 bănci – București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara și Constanța.

Banca de alimente lucrează cu zona de producție și cu retailerii, de unde colectează alimentele, iar acestea sunt trimise beneficiarilor sociali prin ONG-uri. 

Elena Dinu, expert în problematica reducerii risipei alimentare, spune că este foarte important ca Banca de Alimente ar trebui să reușească să preia alimente și de la producători locali. Acum Elena caută să transforme modelul de calcul al risipei alimentare într-un business model și este nevoie pe fiecare verigă a lanțului alimentar un model pentru a putea reduce risipa alimentară. În momentul de față este o problemă cu datele, cu procesarea datelor legate de risipa alimentară și de aceea susține crearea unui model de business, adaptat fiecărui organizație de pe lanț, fie că este producător mare, fie că este producător local sau mic, restaurante sau magazine alimentare. 

Este nevoie ca și consumatorii finali să înțeleagă că risipa este o problema și aici campaniile de CSR ale companiilor mari au rolul de a-i educa. Este nevoie și de o aplecare asupra educației alimentare în școli pentru a se asigura că toți copiii înțeleg de unde provin și ce trebuie făcut cu alimentele. 

Gina Neacșu, voluntar la Asociația David Alexandru, a explicat că de 16 ani face voluntariat și spune că este nevoie de aceste ajutoare de la Banca de Alimente, pentru că astfel ajută mai mulți beneficiari. „Încercăm să ajutăm copiii din familiile cu venituri mici din diverse localități. Și aici este această nevoie foarte mare, iar acum în pandemie cu atât mai mult este important ca orice magazin mare să doneze alimente către Banca de Alimente.” În perioada sărbătorilor, Gina va ajuta peste 300 de copii cu pachete de alimente. 

Cristina a vrut să puncteze că un argument care merită subliniat este acela că risipa, în afară de toate pierderile pe care le ai pe lanț, de cele mai multe ori vine și cu cheltuieli pentru companii. „Sunt foarte alimente, care nu pot fi aruncate, ci trebuie distruse, iar acest lucru vine cu costuri, mari.” De aceea, este nevoie ca toate companiile din domeniu trebuie să facă un mic efort de business și astfel pot să combată acest fenomen.  

Gabriel Sescu a precizat că din februarie până în aprilie au dublat cantitatea de alimente colectată, natural, odată cu închiderea hotelurilor, restaurantelor. Banca de Alimente merg către companii explicându-le toate argumentele economice prin care să îi convingă să doneze alimente. Din martie, au apărut și alte companii care s-au alăturat Băncii de Alimente. În acest an au depășit 1.000 de tone la București până în luna septembrie. Anul viitor își propun să mai deschidă 2 bănci de alimente în România.

Elena Dinu a încheiat prezentarea spunând că doar împreună putem reuși să combatem risipa alimentară, iar în ultimii 4 ani lucrurile s-au îmbunătățit foarte mult. 

În încheierea prezentării, Cristina Hanganu a spus că Lidl încearcă să ajute cât pot de mult în orice domeniu, iar în zona de risipă alimentară au făcut tot ceea ce le stă în putință pentru a crea sistemele pentru combaterea acestui fenomen. Cristin a remarcat că și competitorii Lidl s-au alăturat proiectului, iar în societate s-au coagulat diverse forțe pentru a avea rezultate pe termen lung

Zilele Biz au loc între 9 și 13 noiembrie. Puteți urmări transmisia live pe pagina de Facebook a revistei Biz. Detalii despre eveniment puteți afla aici. Înregistrarea întregului eveniment de astăzi (ziua de CSR) este disponibilă aici.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *