Drumul spre succes

Drumul spre succes

Am discutat cu Octavian Bădescu, fondator şi acţionar majoritar al Sameday Courier, prima companie românească listată pe piaţa AeRo a Bursei de Valori Bucureşti, despre avantajele şi dezavantajele listării, despre aplicaţia Lokko, care are potenţialul să „Uber-izeze“ piaţa locală de curierat, estimată la 400 de milioane de euro

Ne puteți spune care sunt principalele tendințe în piața de curierat în acest moment?

În ultimii doi ani piața a crescut foarte mult, creștere determinată în principal de o anume revenire economică și de creșterea comerțului online. În același timp, s-a accentuat tendința de consolidare, foarte multe companii fie au intrat în insolvență, fie au dispărut, fie au fost cumpărate, fie portofoliul de clienți a fost absorbit. Numărul de companii a scăzut și pe piață mai există probabil doar câteva companii cu o cifră de afaceri mai mare de un milion de euro care să aibă acționariat românesc. Găsirea forței de muncă a devenit o problemă, în special în orașele mari. Ca urmare și calitatea serviciilor la nivelul întregii piețe are de suferit. Costurile au o tendință de creștere, însă și prețurile o vor urma, se simte deja o tendință în acest sens.

Ne puteți spune care sunt planurile pe termen scurt și mediu pe care le aveți cu Sameday Courier? Dar cele pe termen lung?

Sameday a crescut destul de mult și în acest an, probabil că cifra de afaceri va fi cu circa 30% mai mare. În ultimii trei ani am crescut cu 20-30% anual, am fost profitabili și am distribuit dividende acționarilor.

Dezvoltarea ca factor principal, resursele de care are nevoie aceasta, însă și contextul de piață caracterizat în continuare de o anume presiune pe prețuri și de creștere a costurilor cu forța de muncă și cu carburanții determină diferite tipuri de provocări și este necesar să ne și adaptăm anumite strategii și politici ale companiei pentru viitor, în funcție de context. Ca să te dezvolți mai mult, dacă cumva și piața te obligă să o faci, probabil că trebuie la un anumit punct să găsești și formule de alocare a unor resurse suplimentare.

Conform manualului de economie, obiectivul oricărei activități economice este maximizarea profitului și – potrivit lui Milton Friedman – aceasta este și unica responsabilitate socială a unei firme.

Însă, în linii mari, orice companie trebuie să ofere satisfacție tuturor participanților la ecosistemul său – în primul rând acționarilor, dar implicit și angajaților, clienților, finanțatorilor, furnizorilor, statului, concetățenilor șamd. Fără clienți, fără angajați, fără capital – nimic nu ar fi realizabil. Personal nu mai sunt implicat în managementul executiv, însă sunt convins că și acesta urmărește permanent crearea condițiilor pentru ca aceste deziderate să fie împlinite pe termen scurt, mediu și lung. Strategic vorbind, cred că orice fondator și acționar majoritar al unei companii va căuta să adopte acele căi prin care companiei – în cazul de față Sameday Courier –, în tot ansamblul său, să îi fie mereu mai bine.

În urmă cu câțiva ani ați lansat aplicația Lokko, care seamănă din anumite puncte de vedere cu Uber sau Airbnb. Ne puteți spune cum a evoluat cererea pentru aplicație, cum ar putea contribui aceasta la o uberizare a pieței de curierat și ce ar însemna practic o uberizare a pieței de curierat în România?

Da, de fapt Uber și Airbnb au apărut în România chiar ulterior invenției Lokko, proiect creionat mental încă de acum vreo cinci ani.

Lokko a fost o inovație cu caracter disruptiv în piața de curierat, premiată la momentul respectiv și care a ajuns să proceseze anul trecut peste 50.000 de comenzi. Aplicația se constituie acum ca suport tehnologic pentru anumite servicii prestate de Sameday Courier, un sistem de management al comenzilor care îi conferă un avantaj competitiv mai ales în zona în care Sameday are în prezent un monopol – livrările cu program nonstop.

Tot ca suport tehnologic, Lokko poate fi oferit celor care își realizează intern livrările.

Ca aplicație pentru utilizatori terți, pe parcurs am ajuns la concluzia că Lokko – pentru a reuși să exceadă granițele inițiale – este necesar să își dezvolte capacitățile de o manieră prin care sistemul să fie capabil să își genereze singur comenzi, să aibă clienți proprii, direcți, nu agregatoare sau restaurante care au clienții lor și doresc livrare. Este o direcție pe care Lokko se poate dezvolta, urmabilă fie de către fondatori, fie de către alte părți care ar putea fi interesate, rămâne de văzut, suntem cu dezvoltarea proiectului într-un oarecare stand-by, ne aflăm în faza de reevaluare.

În privința unei lokkoizări sau uberizări a pieței de curierat, cred că lucrurile se vor produce treptat și parțial, iar la un anumit moment este posibil ca și intervenționismul statului/politicului să încerce, ca și în cazul Uber, să genereze o formă de protecționism, din păcate nu către client îndreptată, ci către vechiul model de business.

În orice caz, vorbim de un proces care va mai dura câțiva ani cel puțin, însă modelul nou va căpăta gradual amploare, nu poți bloca progresul. Cum spunea Victor Hugo – „Există o forță mai puternică decât toate armatele lumii și aceea este o idee căreia i-a sosit vremea“.

Ne puteți spune care este valoa­rea pieței de curierat din România și la cât estimați că va ajunge până la finele acestui an? De ce?

Probabil că în 2016 piața de cu­rierat va avea o valoare de circa 400 de milioane de euro, poate chiar mai mult. La baza acestei evoluții se află creșterea comerțului online, însă există și un reviriment economic general care contribuie și el la o atare evoluție. Având în vedere acești factori care nu sunt tocmai conjuncturali, este mai mult ca sigur că pragul psihologic de jumătate de miliard de euro ca dimensiune a pieței de curierat din România va fi atins înainte de finalul acestui deceniu.

În urmă cu aproape doi ani Sameday Courier a deschis lista companiilor românești listate pe piața AeRO a Bursei de Valori. Dacă ați face o evaluare privind retrospectiv, care ar fi concluziile?

La momentul listării, noi aveam anumite obiective pentru care am făcut respectivul pas, obiective pe care ni le-am atins și sunt convins că și alte companii ce iau în calcul listarea pot avea de câștigat: obținerea unei valori „de piață“, creșterea vizibilității, a credibilității, motivarea fondatorilor, a managementului, angajaților, atragerea de fonduri, exit parțial șamd. Per ansamblu a fost un pas bun, chiar dacă ulterior au mai apărut anumite componente suplimentare pe zona de reglementare, care pot descuraja, anumite aspecte sunt, fără îndoială, perfectibile. Spre exemplu – pentru companiile mici/medii de pe AeRO – dincolo de o anumită birocrație suplimentară care poate fi justificabilă până la un punct, în cazul în care sunt obligate să dea o dată exactă pentru transferul tuturor dividendelor când ele au un cash-flow mai puțin predictibil, dacă e introdus Depozitarul Central ca verigă obligatorie între emitent și acționar, dacă trebuie să fie achitate bianual costuri de auditare sau dacă o eventuală procedură de delistare devine complicată, toate aceste situații pot fi factori de natură să încetinească dorința de listare a companiilor și cred că este bine ca între reglementatori și emitenți să se mențină un permanent dialog pe astfel de teme. Lichi­­ditatea rămâne o problemă generală a pieței, chiar și pe piața principală, cu atât mai mult pe cea secundară. Probabil însă că în timp se vor mai schimba lucrurile, odată cu ieșirea României din zona piețelor „de frontieră“ va mai crește interesul investitorilor.

La fel de importantă pentru credibilitatea acestei piețe este și evoluția companiilor listate, să ofere satisfacție investitorilor, rezultatele să fie bune și relația corect croită, toți acționarii vechi și noi sunt parteneri și trebuie să se trateze reciproc ca atare. A fi listat la bursă vine cu avantaje și dezavantaje, în funcție și de momentul în care se află compania, de strategia și de obiectivele ei, iar lucrurile trebuie judecate și contextual, de aceea este nevoie și de flexibilitate. Este și dezvoltarea bursei un proces de durată, un demers important pentru România, la care suntem onorați că am putut și noi să contribuim într-un moment atât de relevant.