Economia României va stagna în 2026, spune Comisia Europeană

Economia României va stagna în 2026, spune Comisia Europeană

Reading Time: 4 minute

Economia României este de așteptat să stagneze în 2026, adică să aibă parte de o creștere de doar 0.1%. Aceste prognoze au fost făcute de comisia Europeană și date publicității. Totodată în 2027 este așteptată o creștere de 2.3% și reducerea inflației.

Eforturile de consolidare fiscală și inflația persistent ridicată, determinată de creșterea prețurilor la energie, vor reduce semnificativ consumul intern. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete contribuie pozitiv la creșterea economică. Revenirea din 2027 este susținută de așteptările privind o inflație mai scăzută și condiții de finanțare mai favorabile. Rata șomajului va crește moderat în 2026, înainte de a se reduce în 2027. Deficitul de cont curent este estimat să scadă la 6,4% din PIB pe parcursul orizontului de prognoză. După ce a ajuns la 7,9% din PIB în 2025, deficitul bugetar general este proiectat să se reducă la 6,2% din PIB în 2026 și la 5,8% din PIB în 2027, în timp ce ponderea datoriei publice în PIB este estimată să crească la 63,3% până în 2027.

Indicators	2025	2026	2027
GDP growth (%, yoy)	0.7	0.1	2.3
Inflation (%, yoy)	6.8	7.0	3.7
Unemployment (%)	6.1	6.3	5.9
General government balance (% of GDP)	-7.9	-6.2	-5.8
Gross public debt (% of GDP)	59.3	61.6	63.4
Current account balance (% of GDP)	-7.9	-6.9	-6.4

Scăderea consumului intern apasă asupra creșterii economice

În 2026, consolidarea fiscală în curs și inflația ridicată a prețurilor la energie vor reduce probabil și mai mult venitul disponibil real, ceea ce va duce la o scădere atât a consumului intern, cât și a importurilor de bunuri. Încrederea economică, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat și mai mult de la începutul anului 2026, iar indicatorii de frecvență ridicată indică o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern. Exporturile sunt așteptate să încetinească, deși vor continua să crească moderat, ceea ce va duce la o contribuție pozitivă redusă a exporturilor nete la creșterea economică.

După o revenire în 2025, formarea brută de capital fix este proiectată să accelereze în continuare în 2026. Redresarea construcțiilor rezidențiale este așteptată să continue, în timp ce investițiile în infrastructura publică ar urma să crească odată cu finalizarea proiectelor din Planul de Redresare și Reziliență. Prudența sporită a investitorilor, determinată de riscurile geopolitice și de incertitudinea politică internă, va influența probabil investițiile private în prima jumătate a anului. Totuși, încrederea este așteptată să se recupereze treptat, consolidând recenta creștere a investițiilor străine directe. Per ansamblu, creșterea PIB-ului real este proiectată la 0,1% în 2026.

Pentru 2027, este prognozată o revenire a creșterii PIB-ului real la 2,3%, pe măsură ce înghețarea salariilor și pensiilor publice se încheie, iar inflația IAPC mai scăzută stabilizează venitul disponibil, susținând o revenire a consumului privat și public. Investițiile guvernamentale sunt proiectate să încetinească după încheierea Mecanismului de Redresare și Reziliență, însă investițiile private ar urma să preia acest rol, susținute de îmbunătățirea sentimentului investitorilor și de condiții de finanțare mai bune. Deficitul de cont curent este proiectat să scadă treptat spre 6,4% din PIB până în 2027. Riscurile interne la adresa creșterii economice sunt înclinate în sens negativ, deoarece instabilitatea politică internă în creștere afectează încrederea investitorilor în traiectoria ajustării fiscale.

Șomajul este estimat să crească

După mai mulți ani de condiții tensionate pe piața muncii, ocuparea forței de muncă a început să scadă în 2025, iar această tendință este estimată să continue în 2026. Acest lucru va duce la o creștere moderată a ratei șomajului, până la aproximativ 6,3% în 2026. În contextul înghețării salariilor din sectorul public în 2025 și 2026, creșterea nominală a remunerării salariaților a coborât la niveluri de o singură cifră. Pe fondul unei inflații încă ridicate, costurile reale unitare cu forța de muncă sunt așteptate să scadă, susținând competitivitatea costurilor. Ritmul moderat de creștere a salariilor este proiectat să continue și în 2027.

Dezinflația, încetinită de creșterea prețurilor la energie

Înainte de conflictul din Orientul Mijlociu, inflația totală era așteptată să încetinească într-un ritm rapid în a doua jumătate a anului 2026, susținută de efecte de bază puternice. Totuși, conflictul și impactul său asupra prețurilor la energie au încetinit această tendință. Inflația IAPC este prognozată acum la o medie de 7% în 2026, în creștere de la 6,8% în 2025, înainte de a încetini la 3,7% în 2027, apropiindu-se de intervalul-țintă al BNR, de 2,5% ± 1 punct procentual. Măsurile guvernamentale, inclusiv amânarea liberalizării prețurilor la gaze pentru gospodării, au atenuat parțial creșterea prețurilor la energie.

Deficitul bugetar va continua să scadă

Deficitul bugetar al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, de la un vârf de 9,3% în 2024. Această îmbunătățire reflectă implementarea mai multor pachete de consolidare fiscală între decembrie 2024 și septembrie 2025, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și pensiilor în 2025 și 2026, precum și majorări de taxe.

Deficitul este proiectat să scadă în continuare, la 6,2% din PIB în 2026. Investițiile publice sunt estimate să crească de la 6% la aproape 7% din PIB. În paralel, cheltuielile curente ca pondere în PIB sunt estimate să scadă, reducând cheltuielile publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB. Pe partea de venituri, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar urma să crească veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB. În 2027, deficitul este proiectat să scadă la 5,8% din PIB, ca urmare a reducerilor cheltuielilor publice de capital. Orientarea fiscală a fost restrictivă în 2025 și este estimată să se modereze în 2026, înainte de a deveni neutră în 2027. Cheltuielile pentru apărare sunt proiectate să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susținute de împrumuturi prin programul SAFE.

Datoria publică este proiectată să crească de la mai puțin de 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, în principal ca urmare a deficitelor primare ridicate ale bugetului general și a plăților de dobânzi.