Florina Onețiu: „Investiția în AI nu începe cu tehnologia. Începe cu ordinea internă”

Florina Onețiu: „Investiția în AI nu începe cu tehnologia. Începe cu ordinea internă”

Reading Time: 5 minute

AI DAY, un eveniment dedicat exclusiv implementării concrete a Inteligenței Artificiale în organizații – legal, strategic și operational, organizat la București pe 1 iulie, aduce în premieră prima cartea despre AI, scrisă cu și pentru liderii României. Florina Onețiu, autoarea cărții și președinta Romanian Innovation Cluster, vorbește pentru Biz despre cum arată implementarea AI acum în organizații.

În implementarea AI în organizații, care este cea mai mare confuzie pe care o vedeți astăzi între entuziasm, strategie și aplicare reală?

Confuzia cea mai mare pe care o văd- și o văd în fiecare sală în care intru – e că oamenii au cumpărat o grămadă de tool-uri cu AI și numesc asta strategie. Entuziasmul e real. Investițiile sunt reale. Dar sistemul lipsește. Am stat în fața a sute de lideri și antreprenori în ultimele luni. Majoritatea are tool-uri cu AI. Dar foarte puțini spre deloc au un sisteme clare, în care să aibă integrate tool-uri cu AI. Drept urmare e o mare confuzie legată despre ce face AI-ul în organizația lor, cine e responsabil, cum se verifică outputul și unde se oprește decizia automatizată. Asta nu e o problemă de tehnologie. E o problemă de claritate a direcției. Și o problemă pe care niciun tool nu o poate rezolva.

Din punct de vedere legal, care sunt primele 3 lucruri pe care orice organizație ar trebui să le clarifice înainte să introducă AI în procesele sale?

Ca în orice, e important sa înceapă, în primul rând, cu setarea cadrului de conformitate. E foarte important ca fiecare organizație să stabilească dacă e Furnizor (Provide) sau Utilizator Implementator (Deployer) în sensul legii europene AI Act. Dacă o organizație folosește ChatGPT, Copilot sau orice sistem AI în procese interne, ea devine Deployer și are obligații legale active din februarie 2025. Mulți nu știu asta.

În al doilea rând companiile ar trebui să-și inventarieze ce sisteme AI folosești deja. Nu ce plănuiește să introducă, ci ce folosește acum. Majoritatea organizațiilor descoperă în acest proces că au mult mai mult AI în operațiuni decât credeau.

Și în al treilea rând e important să se asigure companiile că echipele au un nivel documentat de AI literacy (limbaj însușit despre AI). Articolul 4 din AI Act despre AI Literacy nu e o recomandare. E o obligație. Iar certificatul de absolvire al unui curs de AI literacy e primul document de conformitate pe care ar fi bine să îl aibă companiile.

Cum ar trebui să se pregătească o companie pentru AI Act astfel încât conformarea să nu devină doar un exercițiu birocratic, ci un avantaj competitiv?

GDPR a fost tratat ca birocrație și a rămas birocrație pentru majoritatea. AI Act poate fi același film  sau poate fi altceva. Diferența o face intenția cu care intrăm în proces. Companiile care tratează AI Act ca pe o hartă strategică – nu ca pe un dosar juridic – înțeleg că guvernanța, transparența și responsabilitatea în AI sunt exact caracteristicile care construiesc încredere cu clienții, cu partenerii, cu autoritățile. Iar încrederea, în era AI, e avantajul competitiv cel mai greu de copiat. Compliance-ul de azi e diferențiatorul de mâine.

În ce zone din organizație vedeți cel mai mare potențial de impact al AI: marketing, vânzări, operațiuni, HR, customer support sau managementul decizional?

Oriunde există un volum mare de decizii repetitive și date structurate – financiar, marketing, vânzări, customer support, operațiuni. Dar potențialul maxim nu e în automatizare. E în augmentare. Cel mai mare impact al AI nu e că face lucruri în locul oamenilor, ci e că amplifică judecata oamenilor care știu deja ce vor. Managementul decizional e zona în care văd cel mai mult potențial neexploatat: nu AI care decide, ci AI care îți dă claritate despre unde pierzi bani acum, în timp real.

Care este diferența dintre a „folosi AI” și a construi o organizație cu adevărat „AI-ready”?

Una folosește AI. Cealaltă l-a integrat în felul în care gândește. O organizație AI-ready nu e cea cu cele mai multe tool-uri. E cea în care oamenii știu ce să ceară AI-ului: cum să verifice ce primesc și unde rămâne responsabilitatea lor. E cea în care leadershipul a înțeles că AI nu înlocuiește viziunea și strategia, ci le amplifică. Și e cea în care cultura a fost pregătită înainte de tehnologie. Nu invers.

Ce rol are leadershipul în adoptarea AI și ce greșeli fac cel mai des liderii când încearcă să transforme organizația?

Leadershipul e primul și cel mai important factor. Nu bugetul, nu tehnologia. Greșeala cea mai frecventă pe care o văd: liderii deleagă AI-ul departamentului de IT sau unui consultant extern și consideră că problema e rezolvată. Nu e. AI-ul schimbă felul în care organizația ia decizii  și asta e responsabilitatea leadershipului, nu a IT-ului. A doua greșeală: merg repede fără direcție. Viteza fără sistem nu e transformare. E rătăcire costisitoare.

Ca inițiatoare a primei misiuni oficiale a mediului privat românesc la Parlamentul European dedicată implementării AI Act, ce mesaj vreți să transmiteți decidenților europeni despre realitatea din business-ul românesc?

Că există o distanță enormă între viteza cu care se scrie legislația și viteza cu care un antreprenor român și chiar și o companie multinațională o poate înțelege și implementa. Nu pentru că nu vrea. Pentru că nu are acces la traducerea practică a acesteia în realitatea businessului său.

Misiunea pe care o inițiez e despre dialog. Despre a aduce vocea reală a mediului privat românesc în conversația europeană: să spunem ce funcționează, ce nu și de ce avem nevoie de mai multă claritate și mai mult suport educațional concret.

România nu trebuie să rămână în urmă în era AI. Dar nici nu poate alerga orbește după o legislație pe care nu o înțelege. Responsabilitatea noastră, ca mediu privat, e să fim la masă când se iau deciziile, nu să le aplicăm după ce au fost luate fără noi.

Cum evitați ca AI să fie percepută doar ca instrument de reducere de costuri și nu ca motor de creștere?

Repoziționând conversația de la eficiență la creștere. Eficiența e un câștig tactic. Creșterea e un avantaj strategic. Când ajut o companie să înțeleagă că AI poate să le spună unde pierd revenue acum, nu doar unde pot tăia costuri,  conversația se schimbă complet. AI-ul care contează în business nu e cel care face același lucru mai ieftin. E cel care îți arată ce nu vedeai înainte.

Ce ar trebui să înțeleagă antreprenorii români despre AI Act înainte de a lua decizii de investiție?

Că AI Act nu e un obstacol în calea inovației. E cadrul în interiorul căruia inovația durabilă se construiește. Antreprenorii care înțeleg asta acum au un avantaj față de cei care îl vor înțelege când vine primul control.

Și că dincolo de legislație, există o lecție mai profundă: oamenii care câștigă cu AI nu sunt cei care îl folosesc cel mai mult. Sunt cei care construiesc mai întâi sisteme solide: de decizie, de guvernanță, de cultură organizațională. AI-ul amplifică ce există deja în organizație. Dacă există claritate, o amplifică. Dacă există haos, îl amplifică și pe acela – mai rapid, mai convingător și la scară mai mare.

Investiția în AI nu începe cu tehnologia. Începe cu ordinea internă.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 407 (15 iunie – 15 iulie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.