Cazinoul din Constanța, mall-ul cultural al României

Cazinoul din Constanța, mall-ul cultural al României

Reading Time: 7 minute

Redeschisă după 5 ani de lucrări și investiții de peste 45 de milioane de euro, una dintre cele mai frumoase clădiri art nouveau din lume poate fi din nou vizitată. Cazinoul din Constanța,  monument de patrimoniu construit între anii 1904 și 1910, la inițiativa Regelui Carol I și proiectat de Daniel Renard, a atras din luna mai până acum peste 120.000 de vizitatori.

Anamaria Mișa, directoarea generală a Cazinoului din Constanța, vorbește pentru Biz despre viziunea sa managerială și modul în care vrea ca acesta să fie un „mall de opțiuni culturale”.

Cum doriți să poziționați Cazinoul Constanța și care este rolul lui azi?

Simțim o mare responsabilitate cu privire la modul în care ar trebui să funcționeze Cazinoul din Constanța și care ar trebui să-i fie identitatea Ne gândim  intens cum să ne consultăm cu artiști și personalități din segmentul cultural, atât din Constanța cât și din întreaga țară. Pot spune cu certitudine că în primul rând ne dorim ca această clădire să fie una cât mai deschisă și cât mai accesibilă publicului larg. Funcția ei principală va fi de centru expozițional cu activități relevante. De la redeschiderea clădirii, pe 21 mai, și până pe 15 auugust am primit 120.000 de vizitatori. Ne dorim să fie un loc accesibil tuturor, un loc în care să se vorbească despre istorie și despre patrimoniul nostru.

Cea de a doua funcție ar trebui să fie cea educațională și ne îngrijim să dezvoltăm ateliere de educație pe teme care au legătură cu această clădire, cu viața ei, istoria și tot ceea ce reprezintă. Pregătim un atelier care să vorbească despre procesul de restaurare al clădirii, dar într-un mod adecvat pentru copii. 

A treia mare direcție este legată de producții culturale proprii.  Este un vis măreț, recunosc, însă credem că așa vom reuși să-i dăm o identitate și vom transmite publicului larg ce este Cazinoul din Constanța din punct de vedere artistic.

Ne place să spunem despre Cazino că este, practic, un mall de opțiuni culturale. Este un spațiu care poate să fie adecvat pentru aproape orice categorie de vârstă.

Spuneți „mall de opțiuni culturale”, ceea ce presupune o ofertă variată și un public eterogen. Există o linie roșie în privința evenimentelor și activităților pe care vreți să le găzduiți?

Da, cu siguranță! O linie roșie este legată de limitarea evenimentele cu acces privat. Nu se pune problema de nunți, botezuri sau alte evenimente de acest fel, fiind interzise prin statutul nostru. Această funcție publică este una prioritară, apoi opțiunea de a închiria sălile devine secundară. În zona culturală nu ne-am gândit că am putea să ne oprim undeva, dar construim un regulament și ne punem și noi toate întrebările, căutăm să stabilim clar care ar trebui să fie criteriile pe care să le respectăm și lucrurile de care ar trebui să ne ferim. Nu o să îngăduim evenimente care sunt antagonice cu știința sau evenimente care nu respectă valori fundamentale ale statului de drept. Ne gândim la organizatorii de evenimente și filtrăm inclusiv în funcție de reputația acestora, pentru că suntem conștienți că nu putem să delimităm imaginea Cazinoului din Constanța de imaginea evenimentelor sau de tipul de evenimente care sunt realizate prin închirierea sălilor noastre.

Cât de mare este acum cererea pentru a închiria sălille Cazinoului din Constanța?

Am avut foarte multe solicitări cu privire la închirierea sălilor, însă în momentul de față am încercat să limităm această opțiune pentru că avem un public numeros care vrea să viziteze clădirea. Din această perspectivă am considerat că este mult mai important ca turiștii, constanțenii care au așteptat cu atâta nerăbdare timp de 18 ani să vadă Cazinoul din Constanța, să aibă clădirea cât mai mult timp deschisă și să o poată vizita. Nu vrem să nu ne bată la ușă și să îi refuzăm pentru că avem un eveniment în sala mare sau o conferință organizată de o companie. Funcția publică trebuie să primeze.

Avem multe solicitări, dar am încercat ca în timpul verii să le temporizăm și să împingem evenimentele în afara sezonului estival.

Ce am mai încercat să testăm este să folosim faleza din fața Cazinoului pentru a face evenimente deschise către publicul larg, având în vedere că sala noastră are o capacitate limitată de până în 300 de locuri.

Care sunt obiectivele Cazinoului pentru anul ăsta și pe termen mediu?

Dorim să ne creăm această identitate proprie, să știm cine suntem și să fim cunoscuți pentru felul în care ne prezentăm publicului larg și să nu se mai discute doar despre arhitectura clădirii.  Desigur că este o bijuterie din punct de vedere arhitectural și o emblemă a României, dar înseamnă mai mult de atât.

Nu avem un obiectiv tradus în cifre, dar vrem să avem o clădire vie, una în care să avem vizitatori tot timpul. De exemplu, vom veni cu propuneri de educație pe care le vom oferi copilor și tinerilor, fiind o direcție clară pentru sezonul de toamna-iarnă.

Ne dorim ca în fiecare an să avem o expoziție principală prin care înfățișarea centrului expozițional să se schimbe. Putem face asta destul de simplu datorită viziunii municipalității care a gândit un concept muzeal modern și modular, cu dotări inteligente care pot fi adaptate ușor unei game vaste de conținut. Muzeul este foarte mult bazat pe tehnologie și atunci conținutul poate fi adaptat destul de ușor. Suntem în discuții pentru o expoziție mare pe care am vrea să o vernisăm în martie.

Gândind astfel programul, ne-ar determina vizitatorii să revină în Cazinoul din Constanța pentru a descoperi mereu altceva, nu numai pentru partea arhitecturală și istoria clădirii.

Cum vă vedeți roul aici?

Motivul pentru care am acceptat să preiau conducerea acestei companii este pentru a  dezvolta o platformă culturală internațională. Cred foarte mult că orașul Constanța are acest potențial de a se dezvolta pe o platformă culturală bazată pe patrimoniul nostru istoric. Avem foarte multe clădiri frumoase în centrul vechi al orașului, multe dintre ele intrate în proces de restaurare. Până când acestea vor fi finalizate ne dorim deja să transformăm Cazinoul din Constanța într-o locomotivă pentru a pune orașul pe harta culturală. Sunt acum voci în oraș care discută despre a aplica pentru a deveni Capitală Culturală Europeană și cred că am putea obține acest titlul, dacă facem echipă și cu Teatrul de Stat din Constanța, care face o treabă extrordinară.  Constanța este un oraș fantastic, cu un magnetism extraordinar.

Care este principala provocare?

Autofinanțarea acestui proiect este o reală provocare. Vorbim de niște cheltuieli destul de mari de administrare, exploatare și investiții. Trebuie să avem grijă de ceea ce am moștenit, să lucrăm cu multă atenție și este o provocare mare să reușim să administrăm clădirea și să ne autofinanțăm din activitățile culturale pe care le întreprindem. Însă cred că avem o șansă istorică să facem asta, pentru că vorbim despre o clădire cu o reputație extraordinară care precede orașul și această țară și poate să fie o platformă culturală uriașă.

Ce sumă este necesară funcționării și administrării Cazionului din Constanța?

Pentru că încă nu avem un an de zile de funcționare nu pot să trasez o linie de buget foarte clară, fiind o clădire unică.  

Estimarea este undeva la 2 milioane de euro pe an, un buget care să ne asigure funcționarea. Nu ar fi însă un buget care ne-ar ajuta și ne-ar asigura și un produs cultural de mare anvergură. Căutăm ca după ce o să ne stabilizăm tot ce înseamnă partea procedurală de administrare să ne diversificăm sursele de finanțare, fiind o combinație interesantă aici, inclusiv pentru sponsori.

Ne gândim, desigur, inclusiv la finanțări din fonduri europene. Dacă până acum vorbeam doar de biletele pe care le încasăm de la vizitatori și închirierea spațiilor, în august am lansat magazinul nostru de suveniruri și de acolo putem obține sume noi care să ne ajute pe viitor. Urmează să scoatem la licitație un spațiu în care va funcționa un bistro.  

În momentul de față, 60-70% din venituri sunt generate de vânzarea de bilete, dar prin proiectele noi probabil se va mai reduce acest procent, însă consider că tot aceasta va fi principala sursă de autofinanțare.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 397 (1 – 20 septembrie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.