Gazul reaprinde piata energiei

<p> <strong>Pregatiti-va pentru schimbari majore in domeniul energetic in urmatorii 4 ani. Sub presiunea Uniunii Europene si a FMI, Romania trebuie sa liberalizeze preturile la gaze pana in 2015. Iar rezervele nationale sunt pe terminate. </strong></p> <p>  </p> <p> Astazi, cand petrolul este vedeta pietei energetice, lumea intreaga respirand adanc la fiecare miscare in sus sau in jos a pretului acestuia, in culise de multe ori jocurile sunt facute de o alta resursa de baza. Gazele  naturale reprezinta, mai ales pentru Europa, cheia de bolta a oricarei strategii energetice. Iar in Romania importanta acestei resurse este subliniata de faptul ca a fost intotdeauna nu doar o moneda de schimb economic, ci si una politica, folosita pentru castigarea voturilor consumatorilor. In curand se pare ca nu va mai fi cazul, caci actualul guvern trebuie sa liberalizeze preturile reglementate la gaze si sa creeze un cadru similar celui european. Fondul Monetar International a devenit vestitorul schimbarii, cand a cerut, la inceputul anului, renuntarea la preturile reglementate pentru productia de gaze naturale si energie electrica si gasirea unei noi formule de calcul. De fapt, ceea ce doreste FMI este liberalizarea preturilor. Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) anuntase anul trecut ca va comanda un studiu privind impactul renuntarii la preturile reglementate ale gazelor si electricitatii pentru a se vedea care ar urma sa fie impactul asupra populatiei in mod special.</p> <p>  </p> <p> Teoretic, liberalizarea nu ar insemna in mod automat o crestere a preturilor, ci o metoda de stabilire bazata pe cerere si oferta. Guvernul si-a asumat in fata FMI si a Comisiei Europene eliminarea pana in 2015 a preturilor reglementate la  electricitate si gaze. Iulian Iancu, presedintele Comisiei pentru industrii si servicii din Camera Deputatilor, citat de Mediafax, declara recent ca deschiderea pietei gazelor naturale reprezinta “o greseala fundamentala”, care va afecta securitatea Romaniei si va duce la cresterea pretului gazelor. “Acest demers va genera cresterea pretului la gaze naturale de la 160 de dolari pe mia de metri cubi la 418 dolari, crestere imposibil de suportat. Inseamna un efort de 1,1 miliarde de euro in plus, la acelasi nivel de salarizare pe care il au oamenii astazi. Nu va putea fi acordata nicio subventie, pentru ca nu este prevazuta in buget. Deschiderea pietei de gaze va scoate agentii economici de pe piata si din zona de competitivitate”, a precizat Iancu. Totusi, premierul Emil Boc anunta in februarie ca tarifele la energia electrica si gaze vor creste intr-adevar in intervalul 2013-2015, dupa ce guvernul va elimina preturile reglementate, pe baza unui calendar care va fi stabilit pana in septembrie 2011. Insa se cauta si masuri pentru a proteja consumatorii casnici care ar putea fi afectati de aceste masuri, precum pensionarii sau salariatii cu venituri foarte mici.</p> <p>  </p> <p> <strong>GAZELE NOASTRE, REGULILE LOR</strong></p> <p>  </p> <p> Potrivit celor mai recente date de la Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE), la nivelul lunii martie, consumul de gaze naturale a fost acoperit in proportie de 65,26% din productia interna de gaze naturale, in timp ce importurile ce au intrat in consum au fost de 34,74%. Productia interna a fost acoperita in proportie de 97,15% de primii doi producatori, Romgaz si Petrom. Primii trei importatori – furnizori interni – au realizat impreuna 57,2%, cu o cota de piata de importului de peste 14,94% fiecare. Importurile au fost in martie mai mici decat in februarie, cand se cifrau la 38,83%. Anul trecut, cresterea importurilor de gaze a fost cauzata de epuizarea stocurilor de gaze produse in Romania din depozitele de inmagazinare, care pana anul trecut au fost folosite in principal pentru aprovizionarea unor combinate chimice. Discutia despre gaze este provocata in fiecare an de modificarea pretului de furnizare, mai ales ca producatorii interni cer majorarea pretului gazelor, pentru ca spun ca au pierderi din cauza nivelului actual al preturilor. Gazele produse de Petrom si de Romgaz au preturi de productie stabilite de ANRE. Pretul reglementat pentru consumatorii casnici si industriali captivi a ramas nemodificat de la 1 iulie 2009. Nu doar FMI insista, insa, pentru liberalizarea preturilor la gaze. In acest moment, Romania se confrunta cu o procedura de infringement deschisa de Comisia Europeana, alaturi de Italia si Polonia, legata de preturile reglementate la energie pentru consumatorii finali. Legislatia UE referitoare la piata interna a energiei prevede ca preturile sunt stabilite in principal de cerere si oferta. Stabilirea preturilor pentru consumatorii finali prin interventia statului ridica obstacole in calea noilor intrati pe piata si din acest motiv Comisia a hotarat sa transmita avize motivate celor trei state membre in luna aprilie.</p> <p>  </p> <p> Uniunea Europeana stabileste foarte clar ca toate companiile trebuie sa aiba posibilitatea de a furniza liber servicii pe intreg teritoriul UE si de a-si stabili singure preturi care sa reflecte situatia reala de pe piete, iar stabilirea de preturi reglementate distorsioneaza functionarea pietei. Astfel, se mentine o situatie de monopol care duce fie la investitii insuficiente, fie la preturi nejustificat de mari. Insa, si aici este foarte important de retinut acest aspect, normele prevad de asemenea ca, in cazuri exceptionale, de exemplu pentru a proteja clientii vulnerabili, se pot stabili preturi reglementate. In acest caz, masurile trebuie sa fie directionate in mod special catre clientii care au cea mai mare nevoie de ele, trebuie sa fie limitate in timp si sa garanteze accesul egal al companiilor din UE din domeniu la consumatorii de pe plan national. Romaniei i-au fost trimise doua avize motivate, unul pentru energie electrica si unul pentru gaz. Avizul legat de gaz spune ca preturile reglementate pentru consumatorii finali sunt inca aplicabile tuturor consumatorilor. Asa ca Romania este oricum obligata de legislatia comunitara sa reglementeze preturile la gaze, cu mentiunea ca poate acorda derogari pentru consumatorii vulnerabili.</p> <p>  </p> <p> In afara discutiei legate de preturi, Romania mai risca o procedura de infringement, legata de nerespectarea interconectarii retelei de gaze cu Ungaria in ambele sensuri, adica si pentru export. Conducta Arad-Szeged a fost inaugurata in 2010 si in acest moment gazul este doar importat inspre oi, dar nu si exportat. Pana la sfarsitul anului 2012, Romania trebuie sa permita exportul de gaze prin acest gazoduct, potrivit intelegerii cu Comisia Europeana. Oficialii Ministerului Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) au declarat pentru Biz ca, inca din 1 iulie 2007, piata gazelor naturale este o piata libera, adica consumatorii pot opta pentru statutul de consumatori eligibili si sa-si aleaga furnizorii de gaze naturale pe care ii doresc. Avand in vedere ca, in prezent, 43% din piata gazelor naturale este reglementata, cresterea pretului gazelor naturale poate fi o consecinta a liberalizarii complete si in plan concret a acesteia. Pe termen scurt, va exista, probabil, tentatia producatorilor si a furnizorilor sa ofere gaze naturale la preturi mai mari. Pe termen mediu si lung, ministerul crede ca pretul se va stabiliza la un nivel acceptat atat de cerere cat si de oferta.</p> <p>  </p> <p> Este clar ca Romania nu poate functiona in afara cadrului de reglementare european, astfel incat liberalizarea preturilor, in ciuda dezbaterilor sterile si fara sens, se va produce. Asa cum spunea seful misiunii FMI de  evaluare, Jeffrey Franks, preturile la gaze vor fi liberalizate in etape, pana in 2013 in cazul companiilor si din 2013 in 2015 in cazul populatiei. Pentru clientii casnici vulnerabili, se vor aplica normele europene referitoare la acestia, pentru protejarea lor. In ceea ce priveste exportul de gaze, MECMA spune ca sectorul gazelor naturale din Romania se va integra in piata UE atat la nivel fizic, prin interconectari, cat si la nivel comercial. Acest demers reprezinta o obligatie pe care Romania, in calitate de stat membru, trebuie sa o indeplineasca.</p> <p>  </p> <p> Guvernul s-a angajat ca va lua toate masurile pentru ca Romania sa exporte gaze prin Ungaria pana anul viitor, potrivit unui memorandum de intelegere convenit de Executiv cu Comisia Europeana (CE). Totodata, Executivul va trebui sa prezinte rapid o foaie de parcurs privind exportul de gaze, iar pana la finele anului 2011 sa elimine obstacolele legislative pentru acest obiectiv. Un alt angajament asumat de Romania vizeaza eliminarea barierelor legislative si tehnice referitoare la comertul cu electricitate si gaze la granita, precum si stabilirea, pana in luna decembrie, a unui sistem “intra-day” de tranzactionare a energiei electrice si gazelor cu Ungaria si Bulgaria.</p> <p>  </p> <p> Acelasi document prevede ca activitatile de transport al gazelor naturale si energiei electrice trebuie sa fie administrate intr-o maniera “transparenta si nediscriminatorie”, iar separarea acestor activitati sa fie realizata complet pana in februarie 2012. Cu alte cuvinte, MECMA nu va mai putea controla Transgaz si Transelectrica, sarcina urmand sa fie preluata de o alta autoritate. Memorandumul mai precizeaza ca Executivul trebuie sa se asigure, pana in luna iunie, ca autoritatea de reglementare in domeniul energetic, ANRE, va fi “puternic” independenta si va dispune de mijloacele adecvate pentru a functiona. CE si-a exprimat, anul trecut, ingrijorarea in privinta independentei ANRE, din cauza masurilor legislative ale Executivului din 2009.</p> <p>  </p> <p> In prezent, Romania are o strategie energetica din 2007, care este in curs de actualizare, determinata atat de elementele de globalizare a problematicii energetice cat si de efectele implementarii in Romania a “Pachetului 3” legislativ, propriu UE. La data la care acest material pleaca spre tipar, MECMA a pus in dezbatere publica Strategia Energetica a Romaniei pentru perioada 2011 – 2035. Potrivit acesteia, in urmatorii ani, rezervele naturale de gaze naturale vor scadea de la 134 miliarde metri cubi in acest an la 77 miliarde metri cubi in 2020. Cu alte cuvinte, rezervele geologice de gaz natural mai pot asigura consumul doar 15 ani de aici inainte, astfel incat trebuie gasite cu precadere noi perimetre sau noi modalitati de a avea gaze, avand in vedere ca rezervele naturale romanesti nu vor mai fi de ajuns. De altfel se precizeaza ca productia interna de gaze naturale va inregistra o scadere accentuata din cauza limitarii resurselor naturale, iar cererea de gaze din import va creste si este estimata a ajunge pana la 64,3% in 2015. Devine evident de ce Romania ramane dependenta de gazul importat din Rusia, ceea ce face tara noastra vulnerabila la potentiale presiuni, ca si de posibile intreruperi in furnizare, cum s-a intamplat la inceputul anului 2009, din cauza neintelegerilor dintre Rusia si Ucraina, caci gazele vin pe ruta Ucraina. Martha Tallas, analist pe gaze in cadrul unuia dintre cele mai importante thinktank- uri din Marea Britanie, Centre for Global Energy Studies (CGES), spune ca Romania, ca si alte tari din Europa Centrala si de Est, trebuie sa isi imbunatateasca sursele de gaze si sa dezvolte retelele de interconectare cu restul Europei.</p> <p>  </p> <p> <strong>GAZODUCTUL SPERANTEI</strong></p> <p>  </p> <p> Luna iunie a adus o veste buna pentru urgentarea proiectului Nabucco, o investitie care va marca o alta  dezvoltare a pietei gazelor naturale din Europa si din Romania. Cadrul legal pentru proiect a fost finalizat, prin semnarea acordurilor de sprijin de catre ministerele celor cinci state de tranzit – Austria, Bulgaria, Ungaria, Romania si Turcia. Consortiul Nabucco a amanat, la inceputul lunii mai, inceperea lucrarilor de constructie a gazoductului cu un an, pana in 2013, si data la care ar trebui sa aiba loc primele livrari de gaze natural cu doi ani, pentru 2017. Werner Auli, presedinte al comitetului de coordonare Nabucco si seful diviziei Gas & Power din cadrul OMV, a spus ca, in Europa, cererea de gaze naturale va creste considerabil in deceniul urmator, iar gazoductul Nabucco va fi metoda preferata de transport a furnizorilor de gaze din regiunea caspica.</p> <p>  </p> <p> Nabucco va face legatura intre granita estica a Turciei si Baumgarten in Austria (unul dintre cele mai importante terminale de gaze naturale din Europa Centrala), trecand prin Bulgaria, Romania si Ungaria. Compania Nabucco Gas Pipeline International (NIC) a fost infiintata in 2004 pentru a dezvolta, a construi si a opera gazoductul. Sistemul de conducte va fi construit de companiile nationale Nabucco, subsidiare ale NIC, in fiecare tara de tranzit. Actionarii Nabucco sunt OMV (Austria), MOL (Ungaria), Transgaz (Romania), Bulgarian Energy Holding (Bulgaria), Botas (Turcia) si RWE (Germania), fiecare cu o participatie de 16,67% din NIC.</p> <p>  </p> <p> Actionarii sunt cei responsabili de negocierea contractelor de aprovizionare cu gaze naturale. Odata cu aceasta miscare care duce cu un pas inainte Nabucco, se readuce in atentie impactul gazelor naturale in viata publica europeana si implicit cea nationala. Gazele naturale sunt, de altfel, nu numai un factor important economic in dezvoltare, dar si o moneda de schimb politic si strategic, avand in vedere dominatia anumitor state in acest domeniu. Rusia reuseste sa domine prin resursele sale de gaze naturale statele din Europa de Est, dar si pe cele din Vest chiar. De aceea, Nabucco este unul dintre gazoductele care au un rol extrem de important in evolutia ulterioara a pietei gazelor, avand in vedere ca prin aceasta conducta se incearca reducerea dominatiei rusesti si importul gazelor din tarile din Orient.</p> <p>  </p> <p> Romania are interese clare legate de acest gazoduct, pentru ca astfel ar putea sa isi reduca dependent de importurile rusesti. In plus, Ministerul Economiei considera ca sectorul gazelor naturale va dobandi un rol din ce in ce mai important in mixul energetic mondial. Ministerul considera ca aceasta resursa energetica – cu un avantaj major in privinta poluarii reduse – are un potential insemnat in asigurarea securitatii energetice a majoritatii statelor lumii, lucru dovedit prin actiunile inregistrate la nivel global pentru realizarea unor proiecte de anvergura, menite sa conecteze sursele de consum.</p> <p>  </p> <p> <strong>O SCHIMBARE PLANETARA</strong></p> <p>  </p> <p> La nivel global, consumul a fost in crestere in 2010, dupa ce la nivel global, in 2009, gazele naturale au fost materia prima care a suferit cel mai rapid declin in consum (-2,1%), un record potrivit datelor BP legate de energia mondiala. Bineinteles, aceasta evolutie fara precedent a fost cauzata de criza. Consumul de gaze naturale a scazut in toate regiunile globului, mai putin Orientul Mijlociu si Asia-Pacific, in timp ce in Rusia utilizarea gazelor naturale a inregistrat cea mai mare scadere la nivel global – 6,1% in termeni volumetrici.</p> <p>  </p> <p> Pentru ca scaderea productiei mondiale a fost determinata de cererea scazuta si nu de constrangeri geologice, Statele Unite au reusit sa isi creasca productia interna de gaze pentru al treilea an consecutiv, depasind chiar Rusia (care detine cele mai mari rezerve de gaze la nivel global) pe postul de cel mai mare producator de gaz, in principal datorita extinderii continue a ofertelor de gaze neconventionale, mai ales gazele de sist. Insa se observa ca cererea de gaz la nivel mondial a inceput sa creasca, ca urmare a revenirii economice, in timp ce cutremurul si tsunamiul din Japonia din martie au sporit cererea de gaze a acestei tari. Acest lucru a dus la restrangerea transporturilor cu gaze naturale lichefiate din Europa, deschizand astfel oportunitatea Rusiei de a vinde volume mai mari pe piata europeana. Acest fapt are o explicatie simpla: Europa consuma mai mult gaz decat produce, ceea ce face ca importurile totale sa fie cele mai mari din lume.</p> <p>  </p> <p> Prapastia mare dintre cerere si oferta, care creste tot mai mult, arata ca dependenta de importurile de gaze va creste in viitor. Martha Tallas citeaza un raport al Comisiei Europene din martie 2011, care estimeaza ca facture importurilor de gaze si petrol pana in 2050 pentru UE ar putea creste cu peste 400 de miliarde de euro anual, echivalentul a 3% din actualul PIB al UE. In 2009, importurile Europei au fost de 427,7 miliarde de metri cubi de gaze de conducta, mai putin cu 5% fata de 2008, ca urmare a efectelor economice negative. Cei mai importanti furnizori de gaze au fost Rusia cu 130 de miliarde de metri cubi (30% din importuri), Norvegia (23%), Algeria (11,7%), Olanda (11,6%), Qatar (4,3%), urmate de Germania, Marea Britanie, Nigeria, Libia, Trinidad- Tobago, Egipt si altii. Din cifrele istorice de la Agentia Internationala a Energiei, productia si consumul tarilor OECD din Europa au fost in 2007 de 289 miliarde de metri cubi si respectiv 544 miliarde de metri cubi, in timp ce proiectiile pentru 2030 prognozeaza ca se va ajunge la 235 miliarde de metri cubi, respectiv 609 miliarde de metri cubi. Se observa ca in timp ce productia de gaze va scadea cu 0,9% pe an pana in 2030, consumul va creste cu 0,5% pe an in aceeasi perioada. Daca nu se va schimba nimic in schema aceasta, atunci dependenta de importuri a statelor  OECD europene este proiectata a creste de la 47% in 2007 la peste 61% in 2030. “Totusi, cu potentialul exploatarii resurselor de gaz neconventional si imbunatatirile in eficienta energetica si conservare, este posibil sa imaginam independenta energetica in crestere pentru pietele de gaz europene.</p> <p>  </p> <p> Guvernele europene se focuseaza de asemenea pe diversificarea energiei, ca o reducere a dependentei de Rusia”, a mai spus Martha Tallas. Din acest motiv, politica energetica a UE acorda o importanta deosebita gazelor naturale. Masurile pe care UE le adopta in prezent sunt destinate in primul rand identificarii si sustinerii acelor proiecte menite sa conduca la realizarea celor doua deziderate principale: siguranta aprovizionarii cu gaze naturale si diversificarea surselor de aprovizionare. In acest sens, UE are in vedere un plan investitional ambitios care prevede angajarea unor investitii de aproximativ 600 miliarde de euro in sectorul gazelor pana in anul 2020.</p>