I, Taxpayer Robot

I, Taxpayer Robot

Remarcam de curand ca robotii bancilor si ai furnizorilor de utilitati iti spun direct pe nume, spre deosebire de operatorii umani, ce ti se adreseaza cu domnule, ceea ce arata ca robotii n-au maniere. Le lipsesc cei 7 ani de acasa.

de Ionut Balan

Dar dupa ce am scris asta m-am gandit mai bine si am descoperit avantajele certe ale robotilor, incomparatie cu cele ale oamenilor.

Ei iarna nu trebuiesa se incalzeasca cu energie subventionata ce face obiectul conflictului Radet – Elcen. Pot locui in niste magazii, unii langa ceilalti, mai multi chiar decat chinezii ce inchiriaza apartamente in cartierele bucurestene Colentina sau Pantelimon. Si, de asemenea, nici nu se inghesuie in spitale, e suficient sa vina mecanicul de intretinere cu surubelnita pentru a-i trata ambulatoriu.

Insa, in ciuda acestor avantaje certe, exista o problema pe care n-a putut-o anticipa nici macar genialul Stephen Hawking, cand a precizat ca miniaturizarea va mari puterea de calcul a roboţilor peste nivelul creierului uman, ceea ce ii va face pe oameni sa-si piarda locurile de munca. Robotii nu platesc impozite si nici nu-s membri de sindicat.

E clar ca pentru ca previziunile lui Hawking sa se indeplineasca, si robotii sa-i poata inlocui pe oameni, nu e suficient sa gandeasca mai rapid, ci sa fie platiti macar cu salariul minim pe economie, pe care statul sa-l tot majoreze apoi, ca sa poata incasa impozite de la ei. Si in afara impozitului pe salariu, e musai ca robotii sa achite CAS – 10,5%, CASS – 5,5% si somaj – 0,5%.

Asta fiindca actualul sistem de pensii de stat functioneaza pe baza principiului pay as you go. Adica, generatiile active in prezent pe piata muncii platesc, prin contributiile de asigurari sociale care le sunt virate la stat, pensiile celor retrasi din activitate.

Iar cand un robot inlocuieste un om e firesc sa achite si CASS. Nu conteaza ca el nu e consultat si depanat cu stetoscopul si ecograful medicului, ci cu surubelnita maistrului, pentru ca, daca nu achita contributia pentru sanatate, va fi inclus de secretarul de stat Biris de la Finante in categoria “fantomelor” fiscale si o sai se ia CASS la salariul minim brut pe economie.

Si militand pentru transparenta incontinuare, se poate observa ca acesti roboti au o voce imprumutata de la un om sau una generata electronic, care sa semene cu cea umana. Iar aici apare intrebarea, in ce conditii  o voce similara cu cea a oamenilor – interpusa in relatia cu un client – poate fi asimilata cu o persoana cu rezidenta fiscala in Romania? Pai, in definitiv, robotul se recomanda ca fiind o persoana. In masura in care se adreseaza unui client roman si contribuie la dezvoltarea afacerilor din Romania, ar trebui sa aiba si rezidenta, deoarece indeplineste cam aceleasi functii cu cele ale unui rezident fiscal.

Ca sa se inteleaga mai bine, intr-o economie, cum e cea romaneasca, care si-a corelat cadrul legislativ cu cel comunitar, aplicarea salariul minim pentru munca prestata de roboti, insotita de plata impozitului pe venit si a contributiilor aferente, precum si de taxe pe proprietate si de mediu, e compatibila cu stadiul de dezvoltare al unei Uniuni Europene ce merge pe mana economiei sociale de piata.

Ba mai mult, actualele probleme – extrem de spinoase – cu care se confrunta finantele europene si-ar gasi rezolvarea cu ajutorul largirii bazei de impunere, ca urmare a taxarii robotilor. Ceea ce le-ar permite politicienilor sa le dea cu tifla Casandrelor ce discuta de posibilitatea reintrarii in criza.

Ionut Balan este jurnalist independent, fost redactor-sef al revistei “Finantistii”, publicist la “Jurnalul National”, “Saptamana financiara”, “Piata financiara”, “Curentul”, “Bursa”, “Evenimentul zilei”. Mai multe materiale de acelasi autor gasiti pe www.bloguluibalan.ro