Inflație mare, monșer!

Reading Time: 5 minute

România ar putea închide anul acesta cu o inflație de 7,5%, de trei ori peste ținta băncii centrale. Diversificarea investițiilor poate fi o soluție pentru diminuarea efectelor inflaționiste la nivelul populației și al companiilor în condițiile în care estimările ne arată că și anul viitor ne vom confrunta cu o inflație încă ridicată pe fondul incertitudinilor pandemice.

de Ovidiu Nicolae

Vârful inflației de 8,6% ar urma să fie atins în cel de-al doilea trimestru al anului viitor, după care vom asista la o scădere graduală, arată Banca Națională a României (BNR). Șocul inflaționist ar fi fost cauzat în principal de creșterea prețurilor la energie, în special al gazelor naturale.

„Sub ipoteza stabilizării prețurilor energiei, a reducerii anticipațiilor inflaționiste și a disipării graduale a impactului șocurilor asupra costurilor de producție, rata anuală a inflației se va atenua din a doua jumătate a anului viitor, menținându-se însă la finalul acestuia la 5,9 la sută, substanțial peste limita superioară a intervalului țintei”, arată BNR în cel mai recent raport asupra inflației. Banca centrală estimează că abia în primăvara lui 2023 vom avea o inflație de 3,3%.

Andrei Eftimie, partener asociat, Capital Debt Advisory, Strategie și Tranzacții la firma de servicii profesionale EY România, sugerează că presiunile inflaționiste se vor menține pe termen scurt. Este vorba despre influența factorilor externi precum disfuncționalitățile din lanțurile de aprovizionare globale, presiunile pentru creșterea salariilor minime și creșterea prețului energiei. „Dacă până de curând bancherii centrali, atât din UE, cât și din SUA, preferau termenul de «inflație tranzitorie», tonul lor s-a schimbat, iar atitudinea este în direcția luării de măsuri de politică monetară pentru combaterea inflației”, a precizat Eftimie pentru Biz. Banca centrală a crescut deja dobânda cheie la 1,75% în ședința din noiembrie, revenind astfel la nivelul înregistrat în iunie 2020.

Ceea ce a început inițial cu aceste creșteri de prețuri se extinde acum la piața imobiliară locală și la salarii – ne confruntăm și cu o criză a forței de muncă care duce la creșterea salariilor, adaugă analistul companiei de brokeraj eToro Bogdan Maioreanu. „Este posibil ca prețurile la energie să scadă dacă iarna va fi mai blândă, în timp ce creșterea ratelor dobânzilor va încetini creșterea economică și este posibil să răcească piețele imobiliare. Prin urmare, ne așteptăm ca presiunile inflaționiste să continue și anul viitor, anticipând însă o scădere treptată a inflației generale, deși indicii prețurilor vor rămâne mult peste nivelurile lor istorice”, a explicat Maioreanu pentru Biz.

Cum va evolua inflația (variația anuală)

Perioadă	T4 2021	T1 2022	T2 2022	T3 2022	T4 2022
Ținta BNR	2,5%	2,5%	2,5%	2,5%	2,5%
Proiecție	7,5%	7,4%	8,6%	6,9%	5,9%

Sursa: BNR

Tendința de scădere a inflației reiese și din cele mai recente date ale Comisiei Naționale de Prognoză. Astfel, comisia anticipează o inflație de 7,7% anul acesta și pentru anul viitor estimează un nivel de 4,7%.

Soluții de protecție în perioada de inflație rapidă

Problema inflației mari este că erodează nu doar puterea de cumpărare, ci și valoarea economiilor din depozitele bancare, unde ratele de dobândă în momentul de față sunt sub rata inflației. „Randamentele investițiilor fixed-income sunt în creștere reflectând așteptările pieței pentru o politică monetară mai restrictivă și implicit dobânzi mai mari, iar acest lucru implică o scădere a valorii de piață a acestor active (titluri de stat, bonduri etc.)”, a explicat reprezentantul EY România.

Dan Berciu, expert în management financiar

În actualele condiții economice, se recomandă plasarea banilor în aur și metale prețioase sau în mărfuri, deoarece prețul lor, în general, include o componentă legată de inflație, susține Dan Berciu, expert în management financiar. O altă soluție sunt fondurile mutuale sau cele ETP legate de evoluția materiile prime, a acțiunilor companiilor de tehnologie sau a indicilor bursei internaționali. De asemenea, investitorii pot cumpăra acțiuni în companii solide prezente pe Bursa de Valori București (BVB). „Un portofoliu echilibrat și diversificat de astfel de investiții poate aduce unui investitor randamente de peste 7% anual și trebuie să reprezinte un procent consistent din economii pentru a contrabalansa efectele inflației”, a precizat Berciu pentru Biz.

Pentru companii cu un nivel al rentabilității capitalului investit peste inflație, cea mai bună investiție este în propria afacere, potrivit lui Berciu. „Acolo unde piața permite, o pot face în creșterea capacităților, iar unde nu, există întotdeauna posibilitatea de a consolida o nouă piață pe orizontală, sau, de ce nu, de a îngloba un partener pe verticală (client/furnizor) pentru a crește în continuare valoarea adăugată rămasă la dispoziția firmei. Crizele sunt în sine oportunități pentru antreprenorii expansioniști. Pentru cei care doar vor să-și protejeze afacerea, instrumentele oferite de instituțiile financiare sunt necesare în această perioadă, mai ales că inflația crescută merge mână în mână cu devalorizarea monedei locale în România”, a mai spus consultantul.

Situația este diferită acum față de perioada de după marea criză din 2007-2008, când economiile s-au confruntat cu o recuperare greoaie a PIB-ului într-un mediu cu inflație scăzută.

Emmanuel Deblanc, Head of Private Markets în cadrul Allianz Global Investors, subliniază într-un articol de opinie faptul că nevoia de obținere a randamentelor investiționale trebuie să fie cuplată cu măsuri de protecție împotriva inflației.

Consensul pieței este că tendința de creștere a inflației este tranzitorie și că există un risc relativ scăzut ca evoluția să se mențină pe termen mai lung. Efectele se vor diminua pe măsură ce economiile repornesc, oamenii revin la muncă și problemele pe lanțurile de furnizare sunt rezolvate.

În scenariul contrar, riscul inflației pe termen mediu este subestimat de piețe. Inflația s-ar putea păstra ridicată mai mult timp, chiar dacă nivelul maxim va fi atins în perioada următoare. Situația ar putea fi generată de măsurile luate de băncile centrale, schimbările în structura forței de muncă și continuarea procesului de deglobalizare.

„O creștere bruscă a salariilor și a prețurilor materiilor prime ar putea exercita presiuni asupra profiturilor pe termen scurt, în special pentru companiile care sunt deja încorsetate financiar. În cazul în care inflația persistă, companiile cu o poziție puternică pe piață ar trebui să fie în măsură să transfere creșterea costurilor către clienții lor. Din această perspectivă, inflația ar putea duce la o diferențiere mai mare între companiile puternic poziționate și cele mai slabe.”
Emmanuel Deblanc, Head of Private Markets în cadrul Allianz Global Investors

Dacă inflația ridicată se va menține pe termen mai lung, va exista un risc de recesiune, care va putea pune în pericol și condițiile de finanțare ale companiilor. Însă și acesta este un alt scenariu aplicat într-o economie internațională care se află încă sub impactul crizei sanitare.

La nivelul Băncii Centrale Europene (BCE), poziția a rămas aceea că inflația crescută este tranzitorie. Însă economiile din zona euro se pregătesc pentru o inflație de aproximativ 4,5% în luna noiembrie, ceea ce ar fi cea mai mare creștere anualizată de prețuri din ultimii 24 de ani. Președintele ECB, Christine Lagarde, a declarat că inflația în zona euro se va reduce de la începutul anului viitor și că nu putem vorbi despre pericolul stagflației din moment ce economia se recuperează rapid după șocul pandemic din 2020.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 359 (15 decembrie 2021 – 15 februarie 2022). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.