Analize

Inventator dupa gratii16 min

20/05/2013 10 min read

author:

Inventator dupa gratii16 min

Reading Time: 10 minute

<p> <strong>Daca adevarata pedeapsa pentru comiterea unei infractiuni este pierderea libertatii, atunci inventatorul Valentin Boanta, cel care a sprijinit fraude bancare iar apoi a inventat un dispozitiv inovator de securitate pentru carduri, si-a ispasit deja pacatele. Povestea de la agonie la extaz si apoi in iadul inchisorii din Vaslui este spusa de el dupa gratii, in exclusivitate pentru Biz.  </strong></p> <p>  </p> <p> Odata ce Valentin Boanta (33 de ani) si-a dat acordul pentru interviu, am pornit pe drumul lung spre Vaslui cu ceva emotii. Personal, nu am mai facut niciodata vreo vizita in inchisoare si nu stiam la ce sa ma astept. Desi Penitenciarul Vaslui este unul in regim semideschis (usile celulelor nu se inchid si detinutii cu condamnari de maximum 5 ani, in functie de gravitatea pedepselor, pot fi angajati in oras pentru un program de opt ore), am trecut prin filtrele de securitate care nu-ti permit intrarea cu telefon mobil, stick, baterii etc. Reportofonul, o agenda si aparatul foto pentru colegul meu – cu atat am putut intra ca sa vorbim cu cel devenit erou la Salonul de Inventii de la Geneva din aprilie 2013, unde inventia sa, dispozitivul anticitire carduri, a starnit interesul multora, primind si premiul presei.</p> <p>  </p> <p> Valentin Boanta, condamnat pentru aderare-sprijinire grup infractional, se incadreaza perfect in tiparul studiului Harvard care spune ca solutiile cele mai bune vin frecvent din partea unor indivizi ce activeaza la limita sau in afara domeniului lor de expertiza.</p> <p>  </p> <p> Are pregatire artistica, a facut liceul de arte plastice “Nicolae Tonitza” din Bucuresti si a intrat la Academia de Arta “Nicolae Grigorescu”, pe care a abandonat-o ulterior. A ajutat la fraudarea unor banci, cunoaste tot ce se poate despre dispozitivele de securitate bancara, desi nu este nici programator, nici informatician. Si in cazul infractiunii, dar si in cel al crearii dispozitivului care sa nu mai permita fraudarea cardurilor bancare, contributia sa a tinut de… design.</p> <p>  </p> <p> Paseste relaxat spre noi si ne intinde mana cu incredere si zambetul pe buze. Este imbracat lejer, cu un pulover alb, blugi si pantofi sport. Nimeni nu stie ce este in spatele zambetului afisat, nimeni nu-si poate imagina drama pe care o traieste. Boanta vrea sa simta cu toata fiinta sa conditiile de detentie, pentru a-si ispasi pacatul, dar si pentru a putea aprecia libertatea la care viseaza. “Nu patru pereti sau puscaria te darama, cat suferinta mentala, asta e drama”, marturiseste el. Si continua. “Regret infractiunea foarte mult, pentru ca nu pot sa-mi vad copilul (o fetita de opt ani), e cel mai cumplit sentiment pe care il poate simti vreodata un parinte. Sa nu-l stii, sa nu-l vezi, sa nu-l pupi de noapte buna. Mi-ar fi placut sa o invat eu sa citeasca. Sa-i deschid usile catre literatura, catre cunoastere, catre istorie, geografie, catre toate. Asta ma doare fizic”.</p> <p>  </p> <p> <strong>SKIMMER SI PEDEAPSA</strong></p> <p> Pentru o perioada a avut mintea si timpul ocupate cu lucrul la o expozitie pascala, sculpturi si grafica cu tema “Rastignirea”. Cu toate acestea, lasa sa se inteleaga ca noptile sunt lungi, sufocante (intr-o celula stau sase detinuti, in paturi suprapuse in trei trepte), cu ganduri de tot felul. Nu intamplator, cartea pe care o citea se numea “Nopti albe”, a lui Dostoievski, autor pe care l-a recitit si la intrarea in inchisoare, in noiembrie 2012, cand prima carte citita dupa gratii a fost “Crima si pedeapsa”. Chiar daca zilele petrecute intr-o inchisoare ar trebui sa netezeasca drumul spre reintegrarea sociala a detinutilor, lucrurile in Romania nu stau chiar asa. Boanta nu vrea sa se vaite, insa regreta ca nu are posibilitatea de a-i invata pe ceilalti ce inseamna “frumosul”, “arta”, din lucruri utile, din obiecte pe care acestia le-ar putea vinde la iesirea din detentie. Nu i s-a dat insa voie sa predea, iar activitatea pe care o desfasoara el nu este considerata munca.</p> <p>  </p> <p> In cinci ani – cat are de executat – Valentin Boanta isi poarte pierde talentul, dar si ideile care nu se pot materializa. Crede insa ca are tot timpul din lume sa se gandeasca de ce a ajuns aici, dar si sa viseze, cu ochii deschisi, cum inventia sa poate schimba lumea bancara si reda oamenilor increderea in tranzactiile cu carduri.</p> <p>  </p> <p> Actiunea pentru care a fost condamnat – o activitate comerciala catre o terta persoana, pentru care primea un pret fix –  a fost facuta exclusiv pentru bani. Valentin Boanta s-a implicat in confectionarea unui skimmer (un dispozitiv “spion” care copiaza si reproduce datele electronice) pentru ca nu-i placea cum arata cel pe care l-a vazut. El nu a fost implicat direct in activitatea de fraudare si nici nu avea cunostinta de existenta unei intregi retele. Stia insa ca dispozitivul pe care-l construia se foloseste la citirea unor carduri. “Am facut-o, evident, pentru bani, doar nu sunt ipocrit, dar si dispozitivul prezentat la Geneva tot pentru bani l-am facut”, marturiseste el.</p> <p>  </p> <p> Ce anume a dus la trecerea de cealalta parte a baricadei? Nu a fost frica de inchisoare, nici faptul ca a realizat ca face un lucru ilegal. “Detineam foarte multe informatii si nu mai aveam ce sa fac cu ele. Am vrut sa-mi demonstrez ca eu sunt nascut pentru o zi senina, nu pentru una intunecata. E o provocare pentru mine sa vad anumite lucruri, sa vad anumite volume, care sunt considerate impenetrabile. Eu vad oricum lumea in volume, in volume care se intersecteaza, nu am nevoie de ochelari 3D”, mai povesteste Valentin Boanta.</p> <p>  </p> <p> <strong>INOVATIE LA ATM</strong></p> <p> In opinia sa, problema cea mai mare a ATM-urilor din ziua de azi este ca sunt destul de vechi ca si concept si design, dintr-un sistem urbanistic din anii ’80. “Plecand de la premisa asta m-am gandit ca a le schimba pe toate e foarte complicat, asa ca etapa tranzitorie este sa fie utilate cu un sistem performant cele care exista, urmand ca in timp sa fie toate modificate. Urmatorul sfert de secol nu va fi fara ATM-uri”, explica fostul hacker. Cunoscand cum functioneaza ATM-urile, lui Valentin Boanta i-a fost usor sa gaseasca bresele. Solutia propusa de el a fost considerata atat de simpla, incat cei de la MB Telecom, in frunte cu Mircea Tudor, caruia ii scrise propunerea, l-au combatut timp de trei luni in ideea de a vedea daca totusi ceva scartaie in propunerea sa.</p> <p>  </p> <p> Chiar daca concepuse pe hartie un dispozitiv bazat pe rotirea cardului in interior si care evita astfel citirea lui, nu avea logistica necesara sa-l produca. Nu putea face lobby si nici promovare. De aceea i-a scris lui Mircea Tudor, iar din 2009 incoace MB Telecom si Valentin Boanta sunt parteneri in producerea acestui dispozitiv.</p> <p>  </p> <p> “E foarte greu sa ajungi de unul singur la jucatorii mari. Eu nu sunt manager, nu stiu marketing. MB Telecom si oamenii de acolo sunt niste vizionari. Costurile pentru protectia internationala sunt foarte mari, de zeci de mii de euro. Eu singur nu am vizibilitatea pe care o are o firma ca MB Telecom”, povesteste Valentin Boanta despre motivele pentru care colaboreaza cu aceasta companie. Ar fi insa un bun vanzator al acestui produs pentru ca stie tot ce poate face si stie, de asemenea, si metodele cu care se opereaza pentru citirea cardurilor. “Imaginati-va ca, daca o mare banca isi ia prima masuri de securitate, sparge cotele de piata ale celorlalte, deoarece clientii vor spune: «Asta e cea mai sigura, ma duc la asta». Asta este miza. Pentru ei prejudiciile, chiar de un miliard de dolari, sunt mici, si sunt asigurate si reasigurate.” Si adauga, ca pentru sine, ca bancomatele din ziua de azi nu sunt decat o platforma pentru hoti. “Nu am fi discutat astazi daca nu faceam genul asta de infractiune, pentru ca nu mi-ar fi dat niciodata prin cap ca ar trebui sa ma ocup eu de securizarea bancomatelor”, mai spune el.</p> <p>  </p> <p>  </p> <p> Cum a primit vestea ca dispozitivul sau a fost premiat la Geneva? “Cand am vazut stirea am simtit foarte multa mandrie. Eram ca un butoi de pulbere. M-am simtit excelent. Era incununarea unei lupte, a unei munci. Mi-am demonstrat ca intr-adevar merit dimineata aia senina si ca sunt nascut pentru ea. Norocul nu a venit degeaba. Am fost mandru, exact ca Nichita Stanescu la un concurs de poezii din Serbia, cand s-a intors cu spatele la audienta si le-a spus ca «vreau sa vedeti cum imi cresc aripi». Cam asa m-am simtit si eu atunci”, marturiseste Boanta.</p> <p>  </p> <p> Inventatorul din inchisoare va primi bani pentru activitatea sa inainte de incarcerare, pentru ideile sale revolutionare care au condus la dezvoltarea acestui prototip, pentru meritele principale pe care le are la aceasta inventie, ne explica Mircea Tudor. “Insa, inainte de bani, cred ca ar trebui sa primeasca recunoasterea societatii romanesti pentru contributia sa. Acest prototip nu ar fi existat astazi fara infractorul si inventatorul Valentin Boanta, care astfel si-a indreptat greseala, oferind societatii o rasplata consistenta pentru prejudiciile produse. In acest context, firma MB Telecom a inceput o campanie publica cu scopul de a solicita o gratiere din partea presedintelui Romaniei pentru Valentin Boanta”, ne-a declarat Tudor.</p> <p>  </p> <p> Ce va face atunci cand va iesi din inchisoare? “As vrea sa dezvolt si idei proprii in timp. Mi-ar placea sa colaborez in continuare cu MB Telecom, pentru ca sunt genul de oameni care inteleg din prima ce zici. Dar intai as vrea sa petrec cat mai mult timp cu copilul meu, si apoi sa promovez produsul pe piete emergente, sa ma duc in India sa le spun de ce e bun pentru ei. Sa ma duc in America de Sud, in toata America, sa le spun ca e bun. Am foarte multe planuri, vreau sa fac foarte multe lucruri si cred ca am energia necesara sa le fac”, conchide Valentin Boanta.</p> <p>  </p> <p> <strong>INSPIRATIE CHIAR SI IN INCHISOARE </strong></p> <p> Cu toate ca Penitenciarul Vaslui detine cea mai noua constructie pentru o inchisoare, conditiile sunt departe de cele ale inchisorii etalon din Europa – Hadden din Norvegia, unde detinutii sunt des in legatura cu cei dragi de afara. Cercetari numeroase arata ca este mult mai putin probabil ca infractorii care pastreaza legaturi stranse cu familia in perioada de detentie sa recidiveze dupa eliberare. Inchisoarea din Hadden a fost descrisa, la un moment dat, ca o invitatie catre toti infractorii din  Europa sa se mute in Norvegia.</p> <p>  </p> <p> Boanta insa nici nu viseaza la conditii mai bune. “Mereu ma gandesc ca nu gratiile, sarmele ghimpate sunt puse acolo ca sa interzica intrarea sau iesirea cuiva. Ele sunt puse acolo ca sa zdrobeasca spiritul. Asta fac sarmele ghimpate, usile care nu se mai termina”, spune el. Nu vrea sa-si faca o lume paralela, nu vrea sa-si faca puscaria confortabila. “Nu sunt masochist sa vreau sa ma chinuiesc, dar vreau s-o percep ca pe-o experienta totala, ca intr-o «Noapte de Decembrie»”, mai spune acesta.</p> <p>  </p> <p> Pentru ca timpul este principalul atu pe care il are Boanta in inchisoare, s-a apucat sa scrie, sa citeasca, sa tina un jurnal pentru fiica sa, careia sa-i povesteasca zi de zi aceasta experienta, sa sculpteze si sa se gandeasca la un scenariu de film.</p> <p>  </p> <p> “Nu vreau sa treaca timpul pe langa mine, vreau sa ma gandesc ca la un concediu prelungit. Vreau sa folosesc timpul pe care il am intr-un mod cat mai pretios cu putinta.” Citeste carti aduse de sotia sa Oana (medic pediatru), pentru ca la biblioteca inchisorii nu gaseste autorii preferati. A scris o piesa de teatru intitulata “O generatie pe esafod”, o poveste despre generatia prodigioasa a anilor ’80.</p> <p>  </p> <p> Tot in inchisoare a sculptat pentru prima oara. “Eu modelam in afara orice e bidimensional. Modelam, faceam magneti de frigider, pictam mobilier, dar nu sculp­tam, desi sculptura te atrage imediat daca iti plac volumele. Te simti un mic demiurg cand dai viata.” Are in plan de cand era in libertate un scenariu de film, intitulat “Zile de plastic!”, dar si o carte de copii cu ilustratii, pe care vrea sa i-o dedice fiicei sale. Avand in vedere ca pierderea libertatii reprezinta o lovitura pentru moralul cuiva, succesul dispozitivului impotriva fraudelor bancare este gura de aer de care are nevoie Valentin Boanta pentru a merge mai departe.</p> <p>  </p> <p> <strong>SRS – Sistemul rotativ de siguranta</strong></p> <p> Fraudarea terminalelor de tip ATM sau a oricaror dispozitive ce folosesc cardurile pentru efectuarea de plati sau retragere de numerar, cunoscuta in limbajul international drept “skimming”, s-a raspandit extrem de repede in ultimii ani. Principalul motiv este ineficienta sistemelor de securitate actuale. Pentru a preveni aceste atacuri, au fost dezvoltate o diversitate de dispozitive antiskimming, dar capacitatea acestora de a stopa fenomenul este mai degraba simbolica, iar prezenta lor nu a facut decat sa stimuleze infractorii sa gaseasca solutii mai bune, mai adaptate pentru a fura informatia stocata pe banda magnetica a cardului.</p> <p>  </p> <p> Solutia propusa de Valentin Boanta, in colaborare cu MB Telecom, poarta numele SRS, “sistem rotativ de siguranta”, iar principala caracteristica a dispozitivului este reprezentata de introducerea cardului pe lungimea acestuia cu banda magnetica in interior. Datorita acestei inovatii revolutionare, se impiedica copierea benzii magnetice sub orice forma de catre orice dispozitiv neautorizat, intrucat cardul nu este translatat pe directia de citire a benzii magnetice.</p> <p>  </p> <p> In plus, dispozitivul are o componenta mobila (un semidisc ce roteste cardul cu 90 de grade pentru a-l transfera bancomatului in pozitia clasica), facand imposibila atasarea de dispozitive in vederea fraudarii. Costurile pentru implementarea dispozitivului pe bancomate vor fi cu siguranta mai mici fata de proportiile fraudelor actuale comparativ cu beneficiile aduse.</p> <p>  </p> <p> Cine ar putea produce prototipul? “In functie de solicitare, avem in vedere mai multe strategii de piata. Sistemul poate fi incorporat in ATM-uri noi si astfel putem sa licentiem utilizarea brevetului de inventie catre producatori de ATM-uri sau putem produce dispozitive pentru a fi atasate pe ATM-uri existente. Pentru partea de productie, foarte probabil vom externaliza unei alte firme din Romania, sustinand astfel dezvoltarea unei industrii orizontale in Romania, bazata pe rezultate ale cercetarii romanesti”, spune Mircea Tudor, presedintele MB Telecom.</p> <p>  </p> <p> In 2010, cand Valentin Boanta a prezentat ideea sa, compania de cercetare si ino­vare a incheiat un contract de colaborare, care prevede ca fostul hacker sa primeasca o cota parte din veniturile obtinute in urma vanzarilor tehnologiei dezvoltate impreuna. Astfel, el poate primi bani imediat dupa prima vanzare, poate chiar pe timpul detentiei sale. La salonul international de inventica de la Geneva, unde a fost expus prototipul SRS, a primit foarte multe vizite, starnind mare interes. Elvetia, tara bancilor, a fost de departe cea mai semnificativa prezenta.</p> <p>  </p> <p> Ca raspuns la infractiunea de skimming, EMV (Europay, Mastercard si Visa) a implementat cipul integrat in cardurile bancare, masura care a incetinit expansiunea infractionala in vestul Europei, mutand “actiunea” in special catre America de Nord, unde se foloseste aproape exclusiv varianta cu banda magnetica. Serviciul Secret American estimeaza o fraudare anuala a ATM-urilor de un miliard de dolari. Pericolul foarte mare este ca acest gen de fapte poate duce la scaderea increderii populatei in sistemul de functionare a bancomatelor si al POS si in mod automat va afecta activitatea bancilor care emit astfel de instrumente de plata.</p> <p>  </p> <p> Daca populatia va tinde sa renunte la aceste instrumente de plata electronica hotii se va reorienta si va folosi din nou numerarul. Acest fapt ce poate duce la cresterea infractionalitatii cu violenta (furturi, talharii etc.) pentru obtinerea de bani de catre infractori, unde pe langa partea materiala exista si pericolul social mai grav manifestat asupra vietii si integritatii corporale a persoanelor. O decizie de securizare a cardurilor si de folosire a unui dispozitiv de genul celui inventat de Valentin Boanta trebuie luata insa la nivel mondial.</p> <p>  </p> <p> “E foarte greu sa vorbesti de acceptare la nivel mondial, pentru asta sigur vor mai trece multi ani, caci este un traseu anevoios printre reglementari internationale ale emitentilor de carduri (precum Visa, Mastercard), ale institutiilor bancare nationale din diverse state, ale companiilor de asigurari ce preiau riscul furtului/pierderii banilor de pe carduri si ale reglementarilor nationale privind securitatea bancara”, ne-a explicat Adrian Bizgan, cercetator in cadrul MB Telecom si membru al echipei care a lucrat la dispozitivul SRS.</p> <p>  </p> <p> Ca strategie de afaceri, MB Telecom are in vedere promovarea prin canale specifice producatorilor de ATM-uri, care au deja conexiuni puternice in domeniu atat in directia institutiilor regulatoare, cat si in directia institutiilor bancare. Compania este membra a ATMIA (asociatie care promoveaza utilizarea de ATM-uri si platile electronice) din 2011 si va utiliza acest statut pentru a promova sistemul rotativ de siguranta. Cat va trece insa pana la vanzarea si producerea in masa a acestui dispozitiv de importanta mondiala, doar timpul va stabili.</p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE