Matchfunding: alternative de finanțare pentru idei inovatoare

Matchfunding: alternative de finanțare pentru idei inovatoare

Reading Time: 7 minute

Un proiect de finanțare dezvoltat de fonduri-structurale.ro prin platforma consolid8, împreună cu ADR Nord-Vest, propune o nouă rețetă de atras fonduri pentru antreprenori și inovatori. Am stat de vorbă cu Vilia Rugel, Marketing Manager în cadrul consolid8, despre matchfunding și soluțiile alternative de finanțare.

Ce este matchfunding și de ce este nevoie de soluții alternative de finanțare?

Matchfunding-ul este un mecanism de finanțare prin care fondurile strânse pentru o inițiativă, prin contribuții individuale, sunt adesea cel puțin dublate de către un finanțator, de regulă o instituție publică (dar nu exclusiv), pentru a maximiza impactul proiectului respectiv, care a demonstrat tracțiune și interes din partea comunității.

Acest mecanism este adesea folosit în campanii de crowdfunding, prin care idei de proiecte, afaceri, soluții sau diverse inițiative sunt propuse către comunitate pentru a primi sprijin financiar, ducând astfel la ceea ce numim finanțare participativă.

Spre deosebire de finanțarea tradițională, finanțarea participativă permite inițiatorilor de proiecte să obțină bani, de obicei sume mici, de la un grup mare de persoane, dar este și un mod prin care ideile, proiectele și afacerile noi pot fi testate pe o piață reală, unde mobilizarea resurselor susținătorilor servește atât ca mecanism de validare și credibilitate, cât și ca sursă de finanțare.

În matchfunding, pe de-o parte, propunerile care ating targetul demonstrează că sunt relevante pentru comunitate, care este dispusă să le susțină, și în același timp, contribuitorii sunt mai motivați să se implice știind că suma cu care participă va fi dublată, iar impactul proiectului va crește, ceea ce contribuie la spiritul civic și la implicarea oamenilor în deciziile privind proiectele care primesc finanțare. Totodată, pentru finanțator, acest mecanism oferă siguranța că fondurile sunt direcționate către inițiative cu relevanță reală pentru oameni.

Tipul acesta de mecanisme, alături de alte soluții alternative de finanțare, vor fi din ce în ce mai răspândite în viitor. Ne apropiem cu pași repezi de finalul actualului cadru financiar multianual și, deși acum atenția publică este concentrată pe eforturile de redresare a PNRR-ului, ne aflăm într-o perioadă de foarte mare incertitudine, întrucât după 2027 ecosistemul de finanțări și arhitectura fondurilor europene vor arăta altfel.

Ultimii 20 de ani ne-au obișnuit cu sistemul granturilor clasice care au adus companiilor și ONG-urilor din România multe oportunități de dezvoltare și digitalizare prin politica de coeziune, însă foarte curând viitoarele oportunități de finanțare vor începe să arate diferit.

Cum funcționează și ce oferă antreprenorilor?

Matchfunding-ul are inevitabil trei actori-cheie care nu pot lipsi din mecanism: finanțatorul, inițiatorul și susținătorii. Fiecare joacă un rol important în funcționarea mecanismului și are beneficii specifice de pe urma lui. Depinde cum privim lucrurile, dar poate cel mai important aspect este legat de inițiator, care poate fi orice entitate juridică care propune o soluție la problema unei comunități, fie că vorbim de produse sau servicii dezvoltate de un start-up, proiecte ale unor ONG-uri sau inițiative civice și intervenții locale.

Concret, pentru antreprenori, un astfel de mecanism vine cu multe beneficii. Pe lângă banii pe care îi pot accesa de la finanțator și, implicit, de la comunitate, au oportunitatea de a-și valida produsele și serviciile nou lansate și de a primi feedback de la clienți reali, putând apoi să pivoteze și să le îmbunătățească pentru piața pe care o targetează. De altfel, dacă vor reuși să obțină suport din partea comunității, asta nu va servi doar ca mecanism de validare pe piața lor, ci va adăuga greutate în spatele businessului și în fața potențialilor investitori, punându-i pe o rampă care le poate deschide mult mai multe oportunități.

Mecanismul de matchfunding poate fi dezvoltat atât cu instituții publice (cum este și cazul acestui pilot), cât și cu companii private. Ca în orice oportunitate de finanțare, regulile de eligibilitate, tipul de inițiative propuse și eventuale plafoane de matching (adică suma maximă care va fi dublată) sunt stabilite de către finanțator, adică entitatea care se angajează să dubleze suma strânsă prin crowdfunding.

Proiectul acesta, în mod specific, s-a adresat întreprinderilor din regiunea Nord-Vest, conform condițiilor finanțatorului, care va dubla suma strânsă de antreprenori prin Programul Regional Nord-Vest, combinându-se astfel fonduri europene cu fonduri strânse de la comunitate prin campaniile de crowdfunding.

Este important să specificăm faptul că mecanismul pilotului folosește crowdfunding-ul prin recompense. Asta înseamnă că inițiatorul campaniei, practic, „vinde în avans” produse sau servicii sub formă de recompense, în pachete și combinații unice: fie un preț special valabil doar în campanie, fie pachete care combină mai multe produse și servicii. Uneori, recompensele pot include și colaborări cu alte entități, pentru a construi pachete de produse, servicii sau experiențe relevante pentru scopul campaniei. Condiția este ca aceste recompense să poată fi facturate legal de către inițiator.

Cine administrează acest proiect?

Crowd4SME-NW este un proiect pilot administrat de Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Vest (ADR NV) și care, de fapt, face parte dintr-un proiect mai mare „CROWDFUNDMATCH – Deblocarea Potențialului Crowdfunding-ului pentru Fondurile Structurale și de Investiții Europene”, finanțat prin Programul Interreg Europe.

Este un proiect de cursă lungă, în cadrul căruia se urmărește îmbunătățirea instrumentelor politicii de dezvoltare regională prin promovarea acestor tipuri de mecanisme de finanțare alternativă, de tip matchfunding. În cadrul proiectului-mamă, inițiative pilot similare au fost testate în alte cinci state membre (Italia, Spania, Grecia, Belgia și Olanda). Toate au fost dezvoltate în funcție de realitățile fiecărui stat și de nevoile locale specifice și au servit drept modele de inspirație pentru pilotul din România. La noi în țară, pilotul este administrat de ADR Nord-Vest în cadrul proiectului-mamă și a fost dezvoltat alături de fonduri-structurale.ro, prin platforma consolid8, pentru a construi un mecanism de matchfunding care să traducă nevoile locale printr-o soluție concretă și funcțională.

Când devine un proiect definitiv, adică ieșit din perioada de pilot?

Crowd4SME-NW este un proiect pilot pentru că este primul astfel de mecanism care combină suportul comunității obținut prin campanii de crowdfunding prin recompense cu fonduri europene, în cazul acesta fonduri disponibile prin Programul Regional Nord-Vest.

Pilotul a fost gândit în două etape. În prima etapă, antreprenorii beneficiază de sprijin financiar printr-un serviciu de finanțare participativă (crowdfunding prin recompense), iar în a doua etapă, o parte dintre proiecte vor putea beneficia de finanțare de tip grant (schemă de minimis) printr-un apel lansat prin PR Nord-Vest. Scopul pilotului a fost să faciliteze accesul microîntreprinderilor și startup-urilor din domeniile de specializare inteligentă la instrumente alternative de finanțare, pentru a oferi participanților posibilitatea de a dezvolta produse și servicii inovative.

Pe 20 octombrie 2025 s-a deschis apelul pentru microîntreprinderi și startup-uri, urmat de aproape o lună de înscrieri și de etapa de validare a eligibilității, în care ADR Nord-Vest a verificat condițiile minime de participare (regiunea Nord-Vest, cod CAEN și propunerea unei soluții pertinente).

A urmat apoi o etapă de formare: un training de trei zile susținut de experții noștri de la fonduri-structurale.ro, în care i-am învățat pe antreprenori despre modelele de crowdfunding, planificarea campaniei, strategii de comunicare și marketing, designul recompenselor, aspecte legale și fiscale și monitorizarea campaniei.

După training, aceștia au avut acces și sesiuni de mentorat, cu feedback și suport constant până la lansarea campaniilor, care a avut loc pe 12 ianuarie. Conform condițiilor stabilite de ADR Nord-Vest, fiecare antreprenor a avut un target de minimum 10.000 de euro și 48 de zile la dispoziție pentru a strânge suma, iar primele 5 campanii care reușesc vor intra în etapa a doua.

Dincolo de realizările pilotului și de beneficiile pentru antreprenori, proiectul oferă un test real despre fezabilitatea dezvoltării unui astfel de instrument la o scară mai largă. Va arăta dacă cetățenii sunt pregătiți în România să se implice activ într-un mecanism de finanțare participativă și să aleagă, cu propriul portofel, inițiativele în care cred și pe care vor să le vadă implementate mai departe. În același timp, poate servi ca inspirație și model demonstrat în discuții cu alți potențiali finanțatori, publici sau privați.

Totuși, calea de la un pilot încheiat cu succes până la un model adoptat național (sau integrat în viitoare mecanisme de finanțare, prin politici locale ori naționale) abia de acum începe. Proiectul poate reprezenta primul model dovedit că „da, se poate și în România” și va aduce pe masă nu doar rezultate, ci și lecții învățate, moduri de optimizare și adaptare pentru extindere. Știm că vor urma multe provocări în parcursul de la pilot la un model pe care să-l răspândim către tot mai mulți finanțatori, însă nouă nu ne-a fost niciodată teamă de pionerat, de a fi primii, de a inova și de a deschide calea către conversații dificile.

Ce tendințe se remarcă pe piața de crowdfunding?

La nivel global, vedem că piața de crowdfunding a crescut semnificativ în ultimii ani. În 2025 a fost estimată la 20,46 miliarde de dolari și ar putea ajunge la 38,71 miliarde dolari până în 2029, iar trendul acesta este vizibil și în Europa. Pentru inițiative civice și sociale, modelele de donații și crowdfunding prin recompense rămân preferate și au, de regulă, cea mai mare rată de succes dintre tipurile de crowdfunding. Vorbim aici de procente în jur de 40%, putând ajunge chiar și până la 75% în țările unde există suport instituțional, precum Regatul Unit, Olanda sau Spania.

Din păcate, România este între țările cel mai puțin dezvoltate din CEE în ceea ce privește utilizarea crowdfunding-ului. Lipsa unei culturi investiționale, reticența față de mecanisme alternative și absența unei strategii publice clare pentru utilizarea crowdfunding-ului și matchfunding-ului sunt bariere importante, dar sperăm ca realitatea asta să se schimbe, mai ales cu în perioada următoare.

Care este experiența în domeniu a consolid8?

Platforma consolid8 a fost lansată de grupul de la fonduri-structurale.ro în 2020 și a fost prima platformă românească de crowdfunding prin recompense dedicată antreprenorilor sociali și celor din industriile creative. Am pornit platforma ca să acoperim un gol de finanțare existent la vremea respectivă, dar care nu a dispărut nici în prezent, un gol legat de probleme de cash-flow ale antreprenorilor și ale creatorilor de soluții care generează valoare în și pentru comunitate, prin ideile lor inovatoare.

Ne dăm seama de această nevoie pentru că suntem activi în ecosistemul finanțărilor nerambursabile încă din 2007, de când am pornit fonduri-structurale.ro, prin care oferim sprijin celor care vor să acceseze fonduri nerambursabile, printr-un pachet complet de servicii pentru întreaga lor călătorie: de la dezvoltarea abilităților esențiale de afaceri, management de proiect și gestionare de finanțări, până la asigurarea de resurse pentru dezvoltare prin crowdfunding, granturi și instrumente financiare inovatoare.

Dincolo de sutele de proiecte scrise pentru clienți, suntem în continuare liderul surselor online de informare despre finanțări, cu o comunitate de peste 120.000 de abonați. Am lansat primul asistent pe bază de inteligență artificială din România pentru identificarea oportunităților de finanțare, cu sistem de alerte integrat. Am derulat 11 acceleratoare de afaceri prin care am sprijinit sute de antreprenori să își lanseze afacerile, iar prin consolid8 încercăm să le oferim în continuare sprijin prin acces la finanțare alternativă și vom continua să dezvoltăm acest mecanism tot mai mult.

Până acum, pe platforma consolid8 au fost publicate și finanțate campanii care au strâns chiar și aproape 300% din obiectivul de finanțare. Și, deși rata de succes a campaniilor care își ating obiectivul este clar mai mare decât a celor care nu ajung la obiectiv, este adevărat că am avut de-a lungul timpului și campanii care nu și-au atins targetul. Însă chiar și în lipsa atingerii obiectivului campaniile și-au servit scopul, pentru că au fost lecții importante pentru antreprenori și i-au ajutat să înțeleagă dimensiunea comunității lor și cât de mult a rezonat propunerea lor cu oamenii.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 404 (15 martie – 15 aprilie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.