Finanțe Analize

Bizcoin: Revoluția blockchain schimbă businessul

12 apr. 2021 12 min

Bizcoin: Revoluția blockchain schimbă businessul

Reading Time: 12 minute

Orice tehnologie revoluționară trece printr-o fază în care este considerată o idee extravagantă. Steve Ballmer a râs de iPhone în 2007, spunând că n-are nicio șansă să reușească pe piață. Telefonul, automobilul, radioul, televiziunea, internetul au fost condamnate de mulți la dispariție încă de când abia erau în faze incipiente.

Din 2009, despre blockchain și bitcoin (prima aplicație practică semnificativă) se vorbește ba că ar fi următoarea revoluție tehnologică, ba că ar fi o bulă care se va sparge. Doar că ultimul an a adus o efervescență fără precedent în acest domeniu, care pare în sfârșit pregătit să aibă impact la o scară cu adevărat planetară.

Avantajele și aplicațiile blockchainului depășesc sfera monedelor virtuale, deși domeniul financiar-bancar va fi primul care va resimți din plin „șocul” acestei tehnologii. Este și motivul pentru care am decis să creăm conceptul Bizcoin, pentru a vedea cum este creionat, inclusiv de către inovatori români, viitorul spectaculos adus de blockchain.

Pragul trilionului de dolari

bitcoin-blockchain

Era vineri, 19 februarie 2021, când s-a întâmplat: un bitcoin a depășit pragul de 55.000 de dolari și, cum sunt 18,6 milioane de bitcoini pe piață, asta a însemnat că valoarea totală a acestora a depășit un tri­lion (adică 1.000 de miliarde) de dolari. Era încununarea unei creșteri incredibile în ultimul an, de peste 13 ori, a criptomonedei. Ca să vă dați mai bine seama, în ianuarie 2015 un bitcoin avea cotația undeva la 200 de dolari.

De ce am amintit de 2015? Fiindcă atunci discutam pe tema bitcoin în particular și blockchain în general cu Radu Georgescu, antreprenor în serie în domeniul tehnologiei, și de atunci nu am putut uita vorbele lui: „Blockchain este următorul pas revoluționar pe care tehnologia îl face, ce poate avea un impact cel puțin la fel de puternic ca apariția internetului„. Îl cunosc destul de bine pe Radu, care nu face declarații hazardate și știe să identifice idei și tehnologii cu potențial.

Tot în 2015, dădeam de o părere similară din partea unui alt antreprenor care activează exact în domeniul unde blockchain va avea sigur cel mai mare impact: cel al plăților online. Antonio Eram, fondator și CEO al Netopia, îmi spunea că, deși blockchain este o tehnologie complicată, destul de greu de înțeles pentru un om obișnuit, la fel ca în cazul internetului, este mult mai puțin important ce se întâmplă „la mijloc” și contează enorm beneficiile care se obțin. „Pe internet, dacă vrem să facem un sistem prin care eu apăs pe un buton și se aprinde la tine un bec roșu, putem face asta, fiindcă internetul e suficient de «dumb» încât să nu-l intereseze ce cară, atâta timp cât nouă ne rezolvă o problemă. La fel și la bitcoin. Tehnologia ca lanț este «dumb». Dar ce construim noi la capete va avea valoare„, spunea atunci Eram. Cu alte cuvinte, partea revoluționară a tehnologiei din spatele bitcoinului va veni din ceea ce se creează pe baza acesteia. Între timp, Netopia are deja implementări de plăți bazate pe bitcoin: încă din 2017 a introdus plata cu această criptomonedă în benzinăriile ETU din România, după ce în 2015 introdusese opțiuni de plată cu bitcoin la peste zece magazine online parte­nere, printre care Vola.ro, PcGarage sau F64.

De la blockchain la bitcoin și înapoi

Dar ce este blockchainul, cum funcțio­nează, ce aduce nou și care este legătura cu bitcoin, ethereum și alte criptomonede? „Ideea cu tehnologia blockchain este că ea permite pentru prima dată transferul de valoare între două părți peer-to-peer fără a mai necesita niciun fel de parte terță pentru validarea tranzacțiilor„, spune Beniamin Mincu, fondator și CEO al Elrond, companie care activează în domeniul blockchain și care a devenit anul acesta al doilea unicorn românesc.

Un blockchain este, la bază, un regis­tru digital (digital ledger) care grupează datele unor tranzacții în blocuri, care formează un lanț (chain) – de aici și numele. Fiecare bloc conține date criptate care reprezintă blocul dinaintea sa, astfel că un bloc nu poate fi modificat fără a altera structura tuturor blocurilor care urmează după el. Avantajul este că acest registru digital nu trebuie să existe într-o locație centralizată, ci este o bază de date distribuită pe mii de servere, care poate fi accesată de oricine, dar nu poate fi modificată fără a fi alterată. Cu alte cuvinte, validarea oricărei tranzacții este realizată prin includerea sa în blockchain, folosind proprietățile acestei tehnologii.

„Avem o bază de date distribuită în jurul lumii care este menținută în funcțiune printr-un set de calculatoare incentivate de o monedă care există în cadrul rețelei. Întrucât rețeaua este distribuită și descentralizată, există proprietăți foarte interesante alei tehnologiei: toate tranzacțiile sunt verificabile și sunt imuabile, nu pot fi reversibile sau modificate. De aici, există acest element de încredere la o altă scară, pentru că totul este verificabil, open source”.

Beniamin Mincu, fondator și CEO al Elrond

Bitcoin a fost prima aplicație practică a tehnologiei blockchain, teoretizată în 1991 de Stuart Haber and W. Scott Stornetta. În 2008, Satoshi Nakamoto (o persoană sau un grup de persoane, fiindcă identitatea reală nu este cunoscută) a scris o lucrare în care vorbea despre bitcoin, „o versiune peer-to-peer a banilor electronici care să permită realizarea de plăți online direct de la o parte la alta fără a mai trece printr-o instituție financiară”. În anul următor, teoria a fost pusă în practică, devenind baza criptomonedei bitcoin. Această monedă virtuală a apărut ca formă de răsplăti „minerii”, utilizatorii care legitimează și monitorizează tranzacțiile rezolvând probleme matematice complexe pe propriile computere (sau pe rețele uriașe de computere). Pe 12 ianuarie 2009, Nakamoto a făcut primul transfer de 10 bitcoini către dezvoltatorul Hal Finney.

Cum funcționează blockchain

cum functioneaza blockchain

Și restul este istorie. Bitcoin a devenit rapid o monedă de schimb folosită mai ales de persoane și organizații dubioase fiindcă asigură anonimatul – tranzacțiile nu necesită verificarea identității reale a vreuneia dintre părți, totul realizându-se digital, prin așa-numitele portofele cripto (wallets). La finalul lui 2011, prețul unui bitcoin ajunsese la 5,27 de dolari, dar fusese extrem de volatil de-a lungul anului, atingând la un moment dat un maxim de 31,50 de dolari. Iar anul acesta, la ora scrierii acestui articol, un bitcoin valorează peste 55.700 de dolari, în scădere, după ce depășise la jumătatea lunii martie pragul de 60.000 de dolari.

Fiind prima poveste de succes, bitcoinul și criptomonedele au devenit aproape sinonime cu blockchainul, ceea ce are și părți bune, dar și conotații negative. Volatilitatea bitcoin sperie multă lume, inclusiv din zona companiilor, întârziind adopția tehnologiei din spate pentru aplicații extrem de utile pentru business. Faptul că această criptomonedă conferă anonimat părților implicate o face preferată de teroriști sau traficanți de droguri, ceea ce trage iar în jos întreaga tehnologie blockchain. Însă acum, după ce capitalizarea bitcoin a depășit 1 trilion de dolari, valoa­rea este deja suficient de ridicată ca să atragă atenția băncilor centrale, crede Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul XTB, casă de brokeraj listată pe Bursa de la Varșovia.

Și traseul spectaculos al cotațiilor monedelor virtuale dovedește acest lucru. Pe de o parte, apetitul investitorilor de retail pentru piețele bursiere s-a aflat pe o curbă ascendentă foarte rapidă (timpul petrecut acasă, unele resurse financiare economisite prin limitările forțate de pandemie). Pe de altă parte, nume cu vechime din segmentul instituțional (în special din SUA) s-au arătat foarte des­chise spre a investi sau a oferi produse și servicii din domeniul pe care, cu câțiva ani înainte, îl evitau cu fermitate (JPMorgan, Morgan Stanley).

Nu doar bitcoinul a beneficiat de această atenție sporită. Mereu în căutare de „marfă proaspătă”, investitorii și-au reorientat atenția și spre Ethereum, care o perioadă rămăsese în umbra celei mai cunoscute mone­de virtuale. Ethereum, care poate fi utilizată ca bază pentru așa-numitele „smart contracts”, contracte inteligente, o modalitate de a automatiza anumite operațiuni, a crescut într-un ritm dublu față de bitcoin de la începutul acestui an.

Românii care au dat de aur virtual

Beniamin Mincu-Elrond
Beniamin Mincu, fondator și CEO Elrond

Există și o companie românească de blockchain care a reușit să facă o adevărată revoluție în domeniu. Am amintit-o deja, este Elrond, fondată în 2017 la Sibiu de frații Beniamin și Lucian Mincu. După ce au studiat atent proiectele ce se aflau în desfășurare în domeniu, cei doi și-au dat seama că încă nu exista unul care să vizeze cele mai importante probleme ale tehnologiei, în acel moment: viteza și eficiența.

Am înțeles că tehnologia are foarte mult potențial, dar și câteva limitări. Limitările erau în special legate de performanța pe care bitcoin nu o are. A devenit evident pentru mine la acel moment că, pentru a vedea o adopție la scară largă a acestei tehnologii, vom avea nevoie de performanță foarte ridicată, capabilă să scaleze la scara internetului„, spune Beniamin Mincu.

Înainte de 2017, investiseră în vreo 30 de startup-uri care încercau să rezolve problema, dar acestea nu au reușit. Așa că au format o echipă oameni cu background-uri foarte tehnice, specializați la unele dintre companiile IT cele mai importante din lume, cu doctorate în computer science, inteligență artificială, par­ticipanți la olimpiade. Această echipă a început să construiască tehnologia care stă la baza blockchain-ului Elrond. La scurt timp s-a alăturat echipei de conducere antreprenorul Lucian Todea, cu un background bogat de investiții în companii de tech. Au urmat câteva runde de finanțare, în care au strâns 5,15 milioane de dolari, fonduri investite exclusiv în cercetare și dezvoltare. Rezultatul s-a concretizat blockchain-ul Elrond și criptomoneda eGold, care vin cu o îmbunătățire de aproximativ 1.000 de ori în capacitate de procesare, viteză de procesare și cost în raport cu Bitcoin și Ethereum. Dacă în bitcoin se pot procesa undeva la 7 tranzacții pe secundă, iar în Ethereum undeva la 15 tranzacții pe secundă, în Elrond se pornește de la 15.000 de tranzacții pe secundă și putem scala la sute de mii când este nevoie.

Pe lângă infrastructura Elrond pe care am construit-o, ne-am dat seama că este la fel de important să rezolvăm și partea de user experience. Pentru asta am construit Maiar, cel mai simplu wallet prin care oamenii de oriunde pot interacționa cu zona de crypto și blockchain într-un mod foarte simplu, foarte sigur și pot explora acest nou univers„, subliniază Beniamin Mincu.

Oricine cu un tele­fon și conexiune la internet poate descărca Maiar, aplicație destinată utilizatorului obișnuit de internet, care dorește o modalitate ușoară de a transfera bani și valoare, a economisi și investi. Maiar folosește tehnologia Elrond pentru a genera un portofel digital (wallet), folosind o semnătură criptografică generată pe baza numărului de telefon. Nici numărul de telefon, nici vreo altă informație despre utilizator nu sunt necesare pentru instalarea sau utilizarea aplicației Maiar.

Rezultatul eforturilor echipei conduse de frații Mincu s-a văzut din plin în acest an, când valoarea blockchain-ului Elrond a depășit mai întâi un miliard de dolari, având în acest moment o capitalizare de piață de peste 2,5 miliarde de dolari. Și nu se opresc aici. „Prin Maiar, noi ne propunem în mod activ să aducem următorul miliard de oameni la nivel global în aceste ecosistem, pentru că înțelegem că, o dată ce acest prim mi­liard este atins, se va fi atins o masă critică, de la care adopția devine de neoprit. La punctul respectiv, economia digitală va deveni economia by default”, crede Beniamin Mincu.

În februarie 2021, Elrond oferă posibilitatea plății folosind criptomoneda eGold la peste 30.000 de comercianți din România, prin intermediul pro­­cesatorului de plăți Netopia ­Pay­ments. Conversia din eGold în lei se face automat în rețeaua Netopia, rezultând tranzacții mai rapide, sigu­re și la costuri reduse, atât pentru cei care acceptă plata în eGold, cât și pentru cei care plătesc folosind criptomoneda rețelei Elrond.

Blockchain în finanțe

Toate bune și frumoase, dar de ce ar dori o companie să adopte tehnologia blockchain? În primul rând, pentru sectorul financiar-bancar, adopția acesteia pare doar o chestiune de timp. În acest moment, băncile și organizațiile financiare încă lucrează cu program, între anumite ore și doar cinci zile pe săptămână. Sigur, tranzacțiile cu cardul se pot face oricând, dar transferurile bancare sunt încă supuse acestor limitări – mai ales dacă cele două părți nu lucrează cu aceeași bancă. Și mai complicat este în cazul tranzacțiilor transfrontaliere. De ce? Pentru că toate tranzacțiile trebuie să fie verificate de bancă și asta durează, fiindcă numărul tranzacțiilor ce trec prin aceste proceduri este uriaș.

Dacă băncile adoptă tehnologii bazate pe blockchain, orice tranzacție (chiar orice tranzacție) va putea fi procesată oricând, la orice oră, în câteva minute sau chiar și mai rapid, pe măsură ce vor apărea soluții tot mai eficiente, cum este cea dezvoltată de Elrond. Tranzacțiile interbancare ar fi, de asemenea, fluidizate, la fel și cele bursiere. Nu s-ar economisi doar timp, ci și bani, din această eficientizare și ar scădea comisioanele implicate de tranzacții.

„Blockchain va sta la baza întregului sistemul financiar. Banii pot fi reimaginați în sfera nativ digitală. Pe blockchain putem crea un leu electronic sau un euro electronic, iar această monedă va avea toate proprietățile blockchain-ului: va fi aproape instantaneu transferabilă, la un cost foarte scăzut, oriunde în lume. Când vei putea face asta, vor apărea multe beneficii care lipsesc acum. Și este doar primul pas. De aici vom merge mai departe și vom avea burse, împrumuturi, active sintetice pe care acum nu le putem reprezenta într-o formă digitală. Și toate acestea funcționând la performanța internetului și având user experience atât de simplu, încât să permită oricui să interacționeze cu această nouă economie”.

Beniamin Mincu, fondator și CEO al Elrond

Plăți în bitcoin

Deja, la nivel de acceptare a plății în bitcoin, lucrurile se mișcă rapid. După ce a cumpărat bitcoin în valoare de 1,5 miliarde de dolari, Tesla a anunțat că va accepta plata în bitcoin. Nici România nu stă deoparte, chiar dacă deocamdată suntem la un nivel mai modest. În 2018, hotelul Popasul Regelui Transalpina anunța că oferă clienților posibilitatea de a achita ser­vi­ciile de cazare și masă prin bitcoin.

Iar anul acesta, Beans & Dots Specialty Coffee Shop a implementat în premieră pentru industria din care face parte modulul de plată în cryptocurrency oferit de Netopia Payments, dându-le astfel clienților săi posibilitatea de a plăti cu bitcoin sau eGold produsele achiziționate din magazinul virtual beansanddots.ro.

Între cafeaua de specialitate și blockchain există o similitudine. La început puțini au fost cei care au înțeles ce este cafeaua de specialitate, ce aduce în plus, de ce este interesantă, cum îți poate face viața mai bună. Între timp a devenit o industrie de aproape 100 de miliarde de dolari. La fel se întâmplă și cu tehnologia blockchain. Dincolo de cryptocurrency, de care a auzit toată lumea, este un întreg univers «in the making» și ne bucurăm să fim primii din industria noastră care i se alătură„, a declarat Alexandru Aron, acționar la Beans & Dots. Iar dacă vrei să transformi instant criptomonedele deținute în bani, Bitcoin România, cea mai mare platformă de tranzacționare de criptomonede de pe piața locală, a creat anul trecut o franciză pentru ATM-uri cu ­criptomonede, țintind să ajungă la o rețea de 100 de astfel de bancomate.

Business și blockchain

Alte implementări de business viabile sunt în zona de logistică, de exem­plu, mai ales când se lucrează cu lanțuri complexe de furnizori. În 2018, gigantul Maersk a lansat un proiect-pilot bazat pe blockchain pentru urmărirea mărfurilor transportate de cargoboturile sale. La sistem participă 94 de parteneri, inclusiv peste 20 de operatori de porturi și terminale logistice. Fiecare participant poate urmări drumul mărfurilor consultând registrul blockchain, poate vedea oricând în ce stadiu se află documentele vamale sau orice alte date legate de transport. Și nimeni nu poate modifica, șterge sau adăuga ceva fără consimțământul tuturor celorlalți participanți la rețea. Orice presupune interacțiune între două părți și are nevoie de securizare, rapiditate și costuri scăzute poate folosi aplicații bazate pe blockchain.

Multe se potrivesc pentru sistemul public și guvernamental. În zona de sănătate, tehnologia blockchain poate fi folosită pentru a transmite sau adăuga date despre pacienți ­într-un mediu mult mai sigur, fiindcă nu pot fi făcute modificări decât de către părțile direct implicate și acestea sunt vizibile exact în ordinea în care au fost făcute. Sistemul electronic de rețete, de exemplu, ar putea fi revoluționat prin această tehnologie, înlăturân­du-se posibilitatea de fraudare. Și, la toate nivelurile și în toate aplicațiile, se câștigă eficiență. „De fapt, având prima infrastructură prin care transferul de valoare (bani, orice fel de active sau de titluri de proprietate) se poate face la fel de simplu ca orice transfer de date pe internet, putem avea un altfel de sistem financiar, care funcționează aproape instantaneu, la un cost foarte scăzut, conectează întreaga lume și este atât de eficient, încât nu se oprește niciodată. Adaugă un strat foarte mare de eficiență în raport cu ce avem în momentul de față„, subliniază Beniamin Mincu.

Acesta crede că blockchain reprezintă cea mai importantă invenție de la internet încoace, și asta înseamnă că oportunitatea în termeni financiari este de zeci sau sute de trili­oane de dolari. „Dacă un guvern va fi printre primele entități care adoptă această tehnologie, va putea să atragă foarte mulți inovatori, foarte mulți oameni care construiesc pe această tehnologie și va crea astfel foarte multe oportunități în economia în care acești oameni sunt atrași. Va spori eficiența și, la final, totul se va traduce în servicii mult mai bune, oportunități mai mari, creștere economică„, spune fondatorul ­Elrond. El încurajează companiile să exploreze blockchain, să înțeleagă cum se potrivește pentru businessul propriu, cum pot folosi această tehnologie. Cu cât mai devreme se întâmplă această explorare și totul este atent analizat, companiile vor descoperi că sunt foarte multe oportunități, care însă trebuie înțelese treptat: făcut un pas, validat pasul respectiv, testate beneficiile și, după ce acestea sunt clare, trecut la următorii pași, care devin mai clari.

„Acum este momentul de explorare și noi suntem foarte încântați ca orice companie să ne contacteze și să-i ajutăm să identifice use-case-urile cele mai utile pentru ei”.

Beniamin Mincu, fondator și CEO Elrond

Deja, interesul pentru blockchain a atins cote importante. Cele mai importante universități din lume nu numai că studiază fenomenul, dar au și proiecte-pilot în domeniu, pentru a-l înțelege cât mai bine și a-l îmbunătăți. Deja, pe lângă companii mari precum Tesla, fonduri de investiții dintre cele mai mari din SUA, inclusiv celebrele fonduri de pensii cunoscute pentru prudența lor, au înțeles că această oportunitate este atât de mare, încât nu-și pot permite să nu aibă un procent de 3% sau 5% investit în această noua clasă de active. Impactul viitor al tehnologiei blockchain ar putea schimba radical economia globală.

„Această tehnologie nu va dispărea, dimpotrivă. La fel ca internetul, va schimba complet felul în care interacționăm cu sfera financiară și cu banii”, conchide ­Beniamin Mincu. Întrebarea care se pune acum este cât de pregătiți vom fi pentru aceste schimbări.

Companiile și organizațiile care înțeleg mai bine și includ această nouă tehnologie în procesele lor vor avea un avans important pentru noua lume care se deschide. Iar cei care se vor uita doar la evoluția bitcoin, ethereum sau a altor criptomonede, pariind pe creșterea sau scăderea valorii acestora, vor rămâne la un nivel superficial care nu va aduce valoare reală pe termen lung.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 352 (1 – 30 aprilie 2021). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: