fbpx
Analize

Mica Romanie de la Google

15/10/2014

author:

Mica Romanie de la Google

Dintre cei 1.300 de oameni care lucreaza la cel mai mare birou Google din afara SUA, la Zürich, in jur de 50 sunt romani. Am stat de vorba cu trei dintre ei si am aflat cum arata lumea lor in universul Google.

Cand Mihai Stroe s-a angajat la Google, in 2004, a fost asteptat la aeroportul din Zürich de 50% din echipa biroului proaspat infiintat de companie in Elvetia, adica de doua persoane. “Biroul din Zürich era la inceput, am fost al cincilea angajat Google aici”, spune razand Mihai, astazi Engineering Manager pentru echipa care se ocupa de Indicatii de Orientare (Directions) in Google Maps. De fapt, el nici macar nu fusese angajat pentru biroul din Elvetia, ci pentru Statele Unite, dar din cauza vizei si a birocratiei nu putea incepe imediat acolo. A stat 4 luni la Zürich, aproape 3 ani in SUA si apoi a revenit in Elvetia, cand a primit si sotia lui oferta la Google. “Am zis ca venim un an in Zürich, vedem cum ne place si decidem apoi daca stam sau ne intoarcem in State, dar ne-a cam placut. Asta se intampla in 2007 si n-avem de gand sa plecam de la Google Zürich in urmatorii 5-10 ani”, spune Mihai.

Povestea lui se impleteste interesant cu cea a biroului Google din Zürich, care a inceput cu doua persoane in 2004 si a ajuns azi, dupa zece ani, la 1.300 de persoane. Prin urmare, este cel mai mare birou al companiei din afara SUA pe partea de engineering (software, hardware, design si experienta de utilizator, infrastructura de retea si tehnica). Aici lucreaza oameni de 75 de nationalitati, care se ocupa de multe produse globale ale gigantului online sau de componente ale acestora – cautare, Google Maps, Google Calendar, Gmail sau YouTube.

Peste o treime dintre cei ce lucreaza la Google Zürich au cel putin un doctorat, iar printre acestia se numara si romanca Oana Florescu, Software Engineer Manager, care se ocupa de Google Calendar. Dupa ce terminase Facultatea de Automatica si Calculatoare in Bucuresti si masterul, isi incepuse studiile de doctorat la Universitatea Tehnica din Eindhoven si era la un internship in Zürich, in 2006, cand a fost sunata de cei de la Google. “Am vorbit cu ei, am vizitat si biroul din Zürich, daca tot eram aici, si am discutat un timeline pentru interviu. Am dat interviurile, le-am trecut cu bine. Am avut contractul cu aproape un an inainte de a incepe, ca sa termin doctoratul, si asta a fost tot”, povesteste Oana, in timp ce o mangaie pe Kara, cainele ei cu care vine fara probleme la birou in fiecare zi. “Asta daca nu o ia sotul meu, care e tot Googler”, rade ea.

O atitudine degajata

Oana nu a avut nevoie de vreo aprobare speciala pentru a-si aduce cainele la birou. De altfel, locul intalnirii mele cu romanii de la Google nu semana cu un birou de corporatie, desi cladirea a adapostit inaintea companiei americane sute de cubicule ale unei mari companii globale de consultanta. Totul a fost transformat cu ajutorul arhitectilor si datorita unei viziuni care isi propune sa creeze cele mai bune conditii pentru a stimula creativitatea angajatilor si pentru a le oferi numeroase posibilitati de relaxare chiar in timpul programului. Care program nu prea exista, de fapt. “Noi, la Google, nu cerem sa lucrezi 60 sau 80 de ore pe saptamana, pe noi ne intereseaza rezultatele. Ultima promovare am luat-o lucrand 80%. Sunt altii care au ajuns directori lucrand 80% si a fost OK”, spune Mihai Stroe, vorbind despre sistemul Google care le permite angajatilor ca, in 20% din timpul programului, sa se poata ocupa de proiecte proprii.

Cand a fost ultima oara cand ati coborat pe un tobogan de la etaj direct in restaurantul din cladirea unde lucrati ca sa luati pranzul? La sediul Google din Zürich asa ceva este posibil intr-unul dintre cele trei restaurante mari, cu specificuri diferite, unde se pot lua micul dejun, pranzul sau cina. {i intre etaje se poate cobori pe stalpi precum cei din statiile de pompieri pe care le vedeti in filmele americane. Pentru cei care au nevoie de energie pe parcursul zilei, exista mai multe “statii de alimentare” in cladire. In aceste microbucatarii, angajatii Google pot gasi gustari, apa si bauturi racoritoare, dar isi pot face si cafea, mai ales daca au urmat cursurile de barista oferite de companie.

Zonele de birouri, organizate in jurul unui nucleu central, ofera in proportii diferite statii de lucru open space pentru 6-10 persoane si birouri de 4-6 persoane. Dar cel mai mult impresioneaza asa-numitele spatii comune, oaze de culoare si relaxare sau, dimpotriva, de activitate intensa – angajatii se pot juca sau relaxa in moduri din cele mai diverse. Se pot juca biliard, fotbal de masa, jocuri video, dar exista si o biblioteca, o sala de masaj si una unde se poate face yoga sau pilates. Aceste spatii comune sunt imprastiate prin toata cladirea, incurajand angajatii sa circule intre cele 7 etaje, pentru a spori comunicarea si colaborarea dintre grupuri si echipe.

Toate acestea, dar si felul in care este gandita activitatea in cadrul Google creeaza angajatilor o senzatie unica, dupa cum arata Mihai Stroe: “Ce-mi place mie aici foarte mult este libertatea. Nu ai un job fix, de multe ori iti definesti singur jobul, explorezi oportunitati noi, te gandesti cum poti sa faci ceva mai bine. Ideile vin de la orice nivel, nu ca asa spune seful. {eful se asteapta sa-i spui lui ce ar trebui facut”. Este un aspect important si pentru Oana Florescu, care spune fara sovaiala ca Google este locul unde se bucura ca nu poate sa se plafoneze. “Nu vad cum as putea, fiindca tot timpul e cineva de la care ai de invatat. Sunt convinsa ca limitele umane sunt de neatins si poti face multe lucruri in viata, dar nu stii de ele. La Google poti sa le descoperi.”

Ierarhii foarte flexibile

Comunicarea sta la baza muncii la Google si ierarhiile nu inseamna deloc un flux unidirectional. “Cand am inceput mi s-a parut un salt ca atitudine. In prima mea echipa am remarcat nu ca toata lumea stia totul, ci ca, atunci cand te duceai la cineva si intrebai ceva despre proiect, daca persoana respectiva nu stia, nu te lasa asa. Cauta printre oameni persoana potrivita pentru genul respectiv de informatie. E o atitudine un pic diferita de alte parti, mai colaborativa”, spune Sorin Mocanu, Software Engineer si Team Lead in cadrul echipei care se ocupa Calendar, parte din Google Apps, alaturi de alte aplicatii precum Docs sau Gmail. “Sunt tool-uri de colaborare online. Nu doar iti mentii calendarul si ti-l actualizezi, poti sa vezi cand sunt altii disponibili si asa mai departe. Sunt aspecte diferite pentru cei care-l folosesc in viata privata si cei care-l folosesc la serviciu”, arata Sorin, care a ajuns la Google in 2007, dupa ce termina facultatea, i se nascuse primul copil, start-up-ul pe care incerca sa-l creasca “scartaia” si a decis sa faca o schimbare.

“Am trimis un CV la Google cu gandul ca probabil n-o sa se uite nimeni la el, dar am zis sa-mi fac treaba si o sa vad ce se intampla”, povesteste el. A fost contactat de un recruiter, a avut doua interviuri telefonice, dupa care a asteptat un raspuns, a fost chemat la interviul on-site si, dupa doua luni, a primit oferta. La doua luni si jumatate dupa ce a primit oferta, a inceput lucrul la Google, mai intai in Irlanda si apoi la Zürich. Astazi o are ca sefa chiar pe Oana Florescu, care remarca si ea atitudinea de colaborare din companie si lipsa desavarsita a celebrei mentalitati de siloz. “Nu exista sa nu te poti duce sa vorbesti cu cineva, fiindca pentru chestia X trebuie sa vorbesti doar cu mine. Totul depinde de cunostintele si performanta omului. Daca stiu ca Sorin a lucrat intr-un anumit domeniu in ultimii 3 ani, probabil o sa ma duc sa-l intreb pe el pe subiectul respectiv, dar asta nu inseamna ca n-as putea sa intreb pe altcineva”, subliniaza Oana.

Exista un sistem de feedback reciproc permanent in cadrul echipelor, prin care oamenii le pot spune sefilor ce pot imbunatati, dar primesc la randul lor feedback legat de ceea ce fac. Mihai Stroe arata ca, dupa un an si jumatate, doi, oricarui angajat i se recomanda sa se gandeasca daca nu vrea sa lucreze si la altceva. “Imi place foarte mult ca oame­nii doresc sa se ajute unii pe altii si ca intotdeauna ai de la cine invata. Atitu­dinea este asa: daca folosesc eu 10 mi­nute ca sa-i explic ceva unui coleg si sa-i economisesc lui 4 ore, e un lucru bun, mi-am folosit bine timpul, chiar daca in acea perioada nu-mi fac munca mea, cum ar veni. Faptul ca-mi ajut echipa este parte din munca mea si este foarte important”, spune Mihai. Acesta lucreaza in cadrul aplicatiei Google Maps, coordonand echipa de Indicatii de Orientare (Directions). “Daca vrei sa ajungi din punctul A in punctul B cu ma­sina, cu transportul in comun, cu mersul pe jos, cu bicicleta, de asta ne ocupam noi. Sunt manager, am cateva zeci de programatori in Zürich, am crescut echipa de la 4 oameni cam de vreo zece ori in ultimii cinci ani”, explica Mihai Stroe.

Tehnologie si oameni

Fiind implicat uneori si in procesul de recrutare, Mihai stie cate ceva despre cum sunt priviti candidatii din Romania pentru un job la Google: “Universitatile din Romania, Bucuresti, Cluj-Napoca si nu numai sunt foarte bine vazute. Se stie ca din universitatile din Romania vin oameni foarte buni, atat pentru pozitii permanente, cat si pentru internshipuri peste vara”. Nu poate fi vorba insa de tratamente preferentiale sau dezavantajare din acest motiv, dupa cum completeaza Oana Florescu: “Sunt 75 de nationalitati in biroul Google din Zürich, dar, sincera sa fiu, nu sunt constienta nici ca sunt tratata diferit, nici ca exista tratamente diferite in functie de nationalitate”.

Nici vechimea nu e un criteriu major in evaluarea activitatiile unui Googler, cum se numesc pe ei insisi angajatii Google. “Criteriile sunt mai obiective de atat, conteaza performanta fiecaruia, ce face el”, spune si Sorin Mocanu. Desigur, exista multi romani foarte respectati in Google atat in Zürich, cat si in SUA, dupa cum arata Mihai, dar Oana il completeaza imediat: “Nu din cauza ca sunt romani, ci pentru ca sunt competenti, pentru ceea ce fac”.

Totusi, cei trei romani cu care am discutat spun ca exista o comunitate romaneasca mica nu doar in Zürich, ci si in cadrul Google. “O bucata din Romania pentru noi este aici. Sotia mea e romanca, sotul tau, Oana, e roman, avem foarte multi prieteni la Google”, spune Mihai Stroe. O data pe saptamana, in biroul Google din Zürich se organizeaza un asa-zis pranz romanesc, unde vine cine vrea. De obicei, pranzul aduna intre 10 si 20 de oameni, scopul fiind ca romanii sa stea de vorba si, daca sunt noi angajati, sa poata fi ajutati cu anumite informatii specifice. “Sigur vorbesc romana in fiecare zi. E o mica Romanie aici”, spune Oana, iar Mihai adauga ca, atunci cand aude pe cineva vorbind romaneste la restaurant sau pe holuri, se opreste, se prezinta si intreaba daca poate fi de ajutor. “Cred ca sunt peste 50 de romani aici la Google, nici nu-i mai cunoastem pe toti”, spune Mihai, iar Oana adauga razand: “Da, am sesizat ca pe la masa romanilor nu prea mai recunosc unele fete”.

Cand vine vorba despre ceea ce fac, cei trei romani cu care am discutat la Zürich sunt constienti de forta Google si de faptul ca munca lor ajunge sa se concretizeze in produse folosite de zeci de milioane de oameni. “Imi place impactul pe care-l avem. Vorbim de produse folosite de zeci sau sute de milioane de oameni din toata lumea, se gandeste la scara asta. Daca faci ceva care va fi folosit de 500.000 de oameni e una, daca faci ceva folosit de 50 de milioane de oameni e altceva”, afirma Mihai Stroe.

Si Oana Florescu spune ca exista un oarecare simt al mandriei pentru produsele la care lucreaza, dar la Google oamenii se gandesc mereu la ce pot face ca sa ajute mai mult utilizatorii: “Da, am avut un impact, dar nu s-a terminat. E vorba intotdeauna de pasul urmator”. La randul sau, Sorin Mocanu este de parere ca produsul in sine nu are valoare daca utilizatorii acestuia nu sunt ascultati: “Google nu vine si spune «o sa facem o aplicatie de calendar si o sa fie exact asa» si lumea se inchina. Utilizatorii vor folosi aplicatia cea mai buna. Daca Google Calendar nu este cea mai buna aplicatie de acest tip, va fi folosita de mai putini utilizatori”. Sorin este constient de impactul urias pe care il are Google pe plan global: “E fantastic cata energie si cata inteligenta se pun in a gasi niste solutii pentru problemele de zi cu zi”. Iar Mihai Stroe merge mai departe, vazand compania pentru care lucreaza ca pe o forta care incearca sa imbunatateasca viata oamenilor: “Am facut asta de mai multe ori, in mai multe domenii, si o sa continuam sa facem asta. De asta-mi place sa lucrez aici”.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE