Mihaela Păun ARCUB: Bucureștiul cultural

Mihaela Păun ARCUB: Bucureștiul cultural

Reading Time: 7 minute

Aproape de final de an, înainte de deschiderea Târgului de Crăciun București și după ediții-record iMapp Bucharest Winners League și Spotlight, facem bilanțului cultural al orașului alăuri de Mihaela Păun, director al ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului București.

Cum a arătat acest an din punct de vedere cultural pentru București, din perspectiva ARCUB, comparativ cu precedenții?

A fost un an al schimbării, dar și un an în care Bucureștiul și-a consolidat poziția de capitală culturală activă, cu evenimente care au evoluat de la an la an (Străzi deschise, Spotlight, iMapp etc.)  și au înregistrat cifre record de participare. Pentru ARCUB, accentul a fost pe continuitate, în contextul unor schimbări care au vizat atât structura, cât și strategia instituției. Comparativ cu anii precedenți, simt o maturizare a publicului și o așteptare mai mare față de calitatea programelor: oamenii caută experiențe care le schimbă raportarea la oraș.

În același timp, am simțit un val clar de multiculturalism și de deschidere spre nou. Publicul bucureștean este tot mai interesat de forme hibride de expresie, artă digitală, video mapping, instalații interactive, muzică, design, performance și tehnologie, iar acest apetit pentru inovație a creat un teren fertil pentru industriile creative. Vedem tot mai mulți artiști, studiouri, producători și antreprenori care lucrează la intersecția dintre creativitate și tehnologie, iar Bucureștiul începe să fie perceput ca un loc în care se produc idei, conținut și experiențe.

Un semnal încurajator este și implicarea tot mai activă a sectorului privat. Brandurile, companiile și antreprenorii locali au înțeles că susținerea culturii nu este doar o formă de responsabilitate socială, ci și o modalitate reală de a contribui la calitatea vieții urbane și la imaginea orașului. Parteneriatele private permit proiectelor culturale să crească, să investească în producții mai ambițioase și să ajungă la un public mai larg. Când instituțiile publice, creatorii și mediul de afaceri colaborează, cultura capătă o amploare și o sustenabilitate pe care niciun actor nu le poate genera singur.

Un exemplu foarte relevant este Raiffeisen Bank România, partenerul principal al Spotlight, care susține festivalul pentru al treilea an consecutiv. Este un parteneriat care combină viziunea instituțională cu implicarea reală a sectorului privat. Calea Victoriei s-a transformat într-o scenă deschisă pentru artă, tehnologie și viața urbană. Raiffeisen are o tradiție de implicare în cultura românească, iar continuarea acestui parteneriat arată încrederea unei instituții private în capacitatea Bucureștiului de a găzdui evenimente cu impact real. 

Acest an a arătat, așadar, că Bucureștiul are energie, curaj și capacitate de a se reinventa. Cultura nu mai este privită ca un element decorativ al orașului, a devenit o resursă strategică, una care aduce oamenii împreună, stimulează economia creativă, atrage vizitatori și construiește, treptat, o identitate urbană mai deschisă, mai diversă și mai încrezătoare în propriul potențial.

iMapp Bucharest Winners League a ajuns la cea de-a 11-a ediție. Cum evaluați evoluția proiectului, de la un spectacol de video mapping la un reper cultural și o platformă internațională pentru arta digitală?

iMapp a devenit astăzi, după 11 ediții, mult mai mult decât un spectacol de video mapping, este o platformă internațională care aduce la București artiști și studiouri de top, creează dialog între creația locală și cea internațională și formează publicul pentru artă digitală. Evoluția proiectului arată că Bucureștiul poate găzdui competiții și producții de nivel internațional, iar publicul răspunde cu o deschidere remarcabilă. Pentru noi, iMapp este și o investiție în viitor: în artiști, în tehnologie, în imaginația colectivă a orașului.

Un alt festival devenit emblematic pentru București, Spotlight, a ajuns la ediția a X-a. Ce reprezintă acest festival pentru identitatea culturală a Bucureștiului și cum ați caracteriza ediția din acest an?

Spotlight este un ritual al toamnei bucureștene și un mod prin care orașul își redescoperă propria arhitectură și propriile spații publice. Este un festival care demonstrează că artera principală a Capitalei, Calea Victoriei, clădirile istorice și piețele centrale pot deveni, pentru trei seri, un muzeu viu, un teren de joacă și un spațiu de întâlnire. Ediția din acest an, a X-a, a fost una de maturitate: sub tema „PLAYGROUND”, am adus 20 de instalații imersive și video mapping-uri, create de 16 artiști și studiouri din șapte țări, pe un traseu extins al Calei Victoriei, de la Radisson Blu până la Splaiul Independenței, cu ARCUB – Hanul Gabroveni ca nod central al programului.

Tema de anul acesta a invitat publicul să exploreze: instalațiile au reacționat la mișcare, clădirile au primit alte perspective, iar orașul a devenit un spațiu de experiment. Este exact rolul pe care îl vedem pentru Spotlight: să redea bucureștenilor plăcerea de a-și locui orașul. 

Târgul de Crăciun București revine în Piața Constituției între 27 noiembrie și 27 decembrie. Care sunt noutățile ediției din acest an?

Târgul de Crăciun București revine în Piața Constituției între 27 noiembrie și 27 decembrie, cu un program gândit ca un spațiu de sărbătoare pentru oameni de toate vârstele, bucureșteni și turiști deopotrivă. Fiecare ediție încearcă să păstreze ceea ce publicul iubește, atmosfera, luminile, produsele locale, momentele pentru familii și să aducă în plus elemente care fac experiența mai bogată: un program artistic mai divers, zone de activități, momente speciale pentru copii și familii și o scenografie care transformă Piața Constituției într-un decor de iarnă. Vrem ca târgul să fie un loc în care oamenii se întâlnesc, ascultă muzică, descoperă creatori locali și trăiesc, împreună, atmosfera sărbătorilor.

De ce are nevoie orașul de un astfel de eveniment?

Pentru că un oraș nu este făcut doar din clădiri, drumuri și instituții, un oraș este construit de fapt din momentele în care oamenii se întâlnesc. Un târg de Crăciun aduce în spațiul public o formă de bucurie colectivă, susține producătorii și creatorii locali, generează activitate economică și, poate cel mai important, creează amintiri comune. Într-o perioadă în care multă viață socială s-a mutat online, evenimentele de acest tip reamintesc valoarea întâlnirii directe, a plimbării, a muzicii și a frumosului trăit împreună. Pentru București, este și un semnal de încredere: orașul poate oferi experiențe publice de calitate, sigure și primitoare.

Care este bugetul alocat acestei ediții și cum se structurează cheltuielile, amenajare, program artistic, iluminat și sonorizare, securitate, promovare?

Bugetul este alocat în așa fel încât să susțină atât calitatea experienței publice, cât și siguranța și buna funcționare a întregului eveniment. Principalele componente sunt amenajarea Pieței Constituției și a zonei de târg, programul artistic și scenografia, iluminatul și sonorizarea, securitatea și măsurile de protecție a publicului, dar și comunicarea și promovarea. O parte importantă a resurselor merge, în mod firesc, către ceea ce vede publicul, decorurile, luminile, scenele, programul, însă la fel de esențiale sunt investițiile invizibile: securitate, logistică, accesibilitate, curățenie și coordonarea cu instituțiile orașului. Ne raportăm întotdeauna la un principiu simplu: fiecare leu trebuie să se traducă într-o experiență mai bună pentru bucureșteni și vizitatori.

Cum vreți ca Bucureștiul să evolueze ca destinație culturală și ce ar trebui să se schimbe la nivel de instituții, finanțare sau spații publice pentru ca acest lucru să devină realitate?

Vreau un București în care cultura nu este reprezentată doar de evenimente ocazionale, ci este o prezență constantă și predictibilă în viața orașului: în parcuri, pe bulevarde, în fața clădirilor istorice, în cartiere, în școli și în spațiile de creație. Avem deja festivaluri cu potențial internațional, artiști extraordinari și un public curios; ceea ce ne trebuie este o abordare mai strategică a rolului pe care cultura îl poate avea în dezvoltarea unui oraș și în special a unui oraș ca Bucureștiul, care are un potențial creativ imens. Ar trebui să existe mai multe spații publice activate în mod regulat, finanțare multianuală pentru proiectele care și-au dovedit impactul, proceduri mai clare pentru organizatorii culturali, investiții în infrastructura culturală și o colaborare mai strânsă între instituții, sectorul independent și mediul de afaceri. Bucureștiul are nevoie de continuitate: marile idei devin transformatoare doar atunci când pot fi susținute în timp.

Cultura trebuie tratată ca o investiție cu efect economic, social și de imagine. Fiecare eveniment bine realizat generează activitate pentru HoReCa, transport, comerț, servicii tehnice și creative, iar această capacitate de a mobiliza economia urbană trebuie recunoscută și susținută prin politici publice coerente.

Vorbim, de fapt, și despre turismul cultural. Un turist care vine la București pentru un festival de lumini, un concert, o expoziție sau un spectacol nu plătește doar un bilet: petrece nopți în hoteluri, merge la restaurant, folosește transportul, vizitează muzee și cartiere, cumpără produse locale și pleacă cu o poveste despre oraș. Cultura este, în acest sens, unul dintre cele mai puternice motoare ale turismului urban, pentru că oferă un motiv clar și memorabil de a vizita un loc. Iar turismul cultural, la rândul lui, susține patrimoniul, creatorii locali și economia comunității.

Dacă privim mai larg, cultura este și un instrument de soft power. Un oraș care produce evenimente internaționale, care își prezintă creativitatea în străinătate și care primește artiști și public din întreaga lume își construiește treptat o imagine de capitală deschisă, modernă și creativă. Brandul unei țări se construiește prin campanii de promovare bazate pe experiențe reale, repetate și credibile: prin ceea ce văd și trăiesc vizitatorii, prin proiectele care ajung în presa internațională, prin artiștii care aleg să colaboreze cu noi și prin comunitățile care se simt reprezentate.

Ce rol va juca ARCUB în strategia culturală a orașului – „București oraș al creativității” – în abordarea propusă de Primăria Capitalei începând din 2027, având în vedere planurile prezentate deja public?

ARCUB va avea un rol de motor și de facilitator: să transforme viziunea „București oraș al creativității” în programe concrete, vizibile și accesibile. Înseamnă să continuăm proiectele care au creat deja audiență și încredere, iMapp, Spotlight, Târgul de Crăciun, dar și să dezvoltăm platforme pentru creatori, producători și organizații culturale, cu atenție specială pentru tinerii artiști și pentru publicul tânăr în general și pentru noile forme de expresie digitală. Vrem ca ARCUB să fie locul în care se întâlnesc talentul local și expertiza internațională, iar orașul să devină un laborator deschis de creativitate. Strategia are sens doar dacă oamenii o simt în oraș: dacă ies de acasă pentru un concert, o proiecție sau o întâlnire cu arta. Exact asta vrem să construim, împreună.