Mihai Caraghiaur, câștigătorul German Design Award: „Când clientul sprijină imaginația designerului, orice proiect are potențialul de a deveni o lucrare demnă de concursuri”

Reading Time: 6 minute

Revista Biz a stat de vorbă cu designerul timișorean Mihai Caraghiaur, care, la finalul anului 2024, a câștigat German Design Award, categoria Excellent Arhitecture – Fairs and Exhibitions, cu proiectul Galeria Tempini Timişoara. Spațiul de 1.400 mp a fost amenajat în anul 2023 cu o investiție de 400.000 euro. Timothy Oulton, neobaroc şi Memphis-ul anilor 80 sunt numai câteva repere care suprapun timpul prezent cu timpul trecut.

Ce înseamnă German Design Award pentru designerul Mihai Caraghiaur?

Pentru mine, acest premiu înseamnă recunoașterea expresiei artistice și a modului personal de abordare a proiectelor de design dezvoltat de-a lungul anilor. Totodată, îmi dă curajul să rămân la fel de neconformist și peseverent în dorinta de face frumos fiecre detaliu din jurul meu.

Cum diferă un proiect gândit pentru a fi înscris în concursuri de design comparativ cu unul cu un rol pur funcțional?

Nu cred că există o diferență semnificativă între cele două tipuri de proiecte. Oricare ar fi scopul final – concurs sau funcționalitate – fiecare proiect are la bază o componentă creativă. Când clientul sprijină imaginația designerului, orice proiect are potențialul de a deveni o lucrare demnă de concursuri. Totul depinde de libertatea de a crea și de cum reușești să îmbini estetica cu funcționalitatea într-un mod inedit.

Cum a arătat brieful de la care a pornit realizarea galeriei Tempini Timișoara și ce s-a modificat pe parcursul dezvoltării conceptului?

Inițial s-a dorit o extindere cu implementarea brand-ului Timothy Oulton. Research-ul făcut pentru implementarea pe piața din România a început cu mult înainte, când am participat la un schimb de experiență în fabrica Timothy Oulton. Am stat acolo trei zile. După acele zile s-au schimbat strategiile. Am început să lucrăm la proiect. După o perioadă de timp, ne-am dat seama că genul acesta de construcție, având ca temă showroom, nu funcționează. Am făcut reset, reset în sensul că am schimbat absolut tot. Am luat-o practic de la zero. Am modificat amplasarea obiectelor în proporție de 90% și astfel s-a putut lucra pe un spațiu mult mai degajat. Pe parcurs, logica de expunere s-a schimbat, am simplificat și am ajuns în final să concluzionăm că nu am făcut un showroom, am făcut o galerie de design.

Care au fost sursele de inspirație pentru galeria Tempini Timișoara?

Inspirația vine atunci când renunți să o cauți. Cred că acesta este cel mai important lucru pe care l-am învățat în aceasta meserie de designer. Când ajungi la o saturație cu informația acumulată pe o direcție trebuie să te poți detașa de ea pentru a putea crea altceva. Am renunțat să mai lucrez la schițe și așa am reușit să fac corelarea între domeniul fizicii și domeniul creativ uitându-mă întâmplător la un documentar despre fizică cuantică. Iar în fizica cuantică se explică cum o particulă poate exista oriunde în timp și spațiu… Am preluat această idee și am extrapolat-o. Orice obiect poate exista oriunde în timp și spațiu în acest proiect pentru că el va sta acolo pe o perioadă scurtă de timp, pentru că eu decid acest lucru. Așa am reușit să fiu liber, să mă joc cu obiectele, să mixez obiecte pentru că ele nu au o durată fixă de timp în acea poziție, ele se schimbă și atunci galeria este mereu alta.

Care au fost principalele provocări ale acestui proiect?

Cel mai important aspect este corectitudinea fluidității spațiului chiar dacă este un spațiu aglomerat cu foarte, foarte multe obiecte. Nu se simte această aglomerare, iar acest lucru pentru mine a fost o provocare. Să reușesc să realizez un spațiu fluid, să nu se simtă o trecere forțată între două spații, pentru că există spații în spații, dar să le fac să fie percepute ca un spațiu unitar fluid. Una dintre cele mai importante zone la care am lucrat destul de mult pentru a putea controla tot ce se întâmplă în acel cadru este „perspectiva”. Vorbim despre un spațiu îngust de 4,5 metri care se desfășoară pe 14,5 metri lungime. Acest culoar s-a transformat într-o singură baie. Obiectele au fost descompuse pe mai multe planuri. Astfel se poate vedea proiecția acestei băi fără a percepe dimensiunea spațiului. Obiectele sunt expuse pe straturi, de fapt toată baia se întinde pe aproximativ 10 metri dar, de la 14 metri, se percepe ca o baie unică. În această perspectivă avem o singură baie, dar, cu ajutorul fizicii cuantice, am introdus în această baie încă paisprezece. Acest lucru este posibil cu o regulă de proiecție ce transformă un banal expozor de plăci ceramice în layer de proiecție (fizica cuantică– fiecare baie se manifestă pentru eu decid în timp și spațiu acest lucru).

De ce consideri că este important designul și cum pot fi educate gusturile consumatorilor?

Pentru mine designul este un fel de a trăi, un mod de exprimare și de comunicare. Educația consumatorilor trebuie făcută subtil, de fapt ei ajung ușor să se indentifice cu un life style… totul ține de comunicare. În acest proiect am transformat o simplă vizită într-un magazin într-o adevărată experiență vizuală în timp și spațiu. Am ilustrat direcții estetice importante din istoria designului. Parcurgerea acestui tip de spațiu te obligă de fapt să te regăsești în anumite zone estetice și să te înțelegi în diferite contexte.

Cum se gândește un buget corect pentru un proiect de design?

Bugetul este, într-adevăr, un aspect sensibil. Este esențial să calibrez corect bugetul pentru a obține maximul vizual posibil. În același timp, clientul trebuie să analizeze ce rezultat îi aduce acea investiție. Dacă rezultatul nu îl poziționează strategic pe piață, atunci este posibil să fie necesare ajustări ale bugetului. A investi mai mult pentru a obține un impact semnificativ nu este niciodată o pierdere, ci o decizie strategică pe termen lung.

Cât de important consideri că este un succes românesc într-o competiție internațională și cum influențează el proiectele viitoare propuse de români?

Orice succes românesc în competițiile internaționale este crucial. Este o dovadă că designerii din România sunt la fel de capabili să aducă inovație și creativitate ca orice altă piață globală. Aceste realizări contribuie la creșterea încrederii în propriile forțe ale creativilor români, iar acest succes poate fi un imbold pentru ca viitoarele proiecte să fie abordate cu mai multă încredere și curaj.

Cât de conectate sunt proiectele românești de design la piața internațională?

Proiectele sunt foarte conectate și nu cred că există granițe din punct de vedere al design-ului între piața din România și piața externă. Ceea ce poate fi perceput uneori ca o întârziere în adoptarea anumitor direcții estetice nu are legătură cu lipsa de pregătire, ci cu reticența pieței locale de a îmbrățișa schimbările rapide. Însă designerii români sunt la curent cu tendințele internaționale și își aduc aportul la dezvoltarea acestora.

Care consideri că este cea mai importantă lecție din punct de vedere profesional învățată în cariera de până acum?

În meresia de designer urmărim reguli de construcție și compoziție. Acestea ne formează tipare de gândire care ne ghidează, dar de multe ori ne și limitează. Cea mai impotantă lecție învățată este renunțarea la reguli. De fapt, am păstrat una singură – în design nu există reguli – ești doar tu. Atunci când acumulezi informație trebuie să ai puterea să vezi dincolo de ea și să lași lumea ludică a imaginarului să se manifeste.

Care este următoarea provocare pentru Mihai Caraghiaur?

Atâta timp cât consideri fiecare proiect ca fiind o provocare, creativitatea se manifestă liber, nu ai nevoie de un anume subiect. În fiecare proiect poți face asta, trebuie doar să vrei acest lucru. Dacă este să vorbim despre lucrările aflate pe final, unde urmează să avem deschiderea oficială, aș putea menționa Castelul de Lut, una dintre cele mai vizibile și așteptate locații din România – în prima fază Restaurantul și ulterior spațiile de cazare. Este un proiect la care am lucrat câțiva ani.

Echipa Biz își mută redacția pentru Biz Germania

Proiectul Biz World, lansat în 2011, ia pulsul schimbărilor la nivel mondial în centrele de putere politică şi economică ale lumii. La fiecare început de an, redacția Biz se mută timp de o săptămână în locurile care contează în dinamica globalizării. La finalul lunii ianuarie, echipa Biz se mută în Germania pentru proiectul editorial #BizGermania. Scrie-ne pe biz@revistabiz.ro ce ți-ai dori să documenteze echipa jurnalistică și poate vei regăsi chiar ideile tale în paginile revistei Biz.

Biz Germania este un proiect Biz unic în lume, powered by #Melitta. Parteneri: #Beiersdorf, #Kaufland, #MercedesBenz, #Penny, #Porsche #Weihestephaner