Monica Dudău, OLX Group: Cum creezi Cartierul Perfect?
Reading Time: 4 minuteCum ar arăta un cartier ideal? Care sunt elementele ce contribuie la crearea locului perfect de locuit pentru români? Storia a căutat răspunsuri exact la aceste întrebări, iar rezultatul este Cartierul Perfect, o machetă a unui cartier care pune pe primul loc bunăstarea cetățenilor.
Proiectul a fost creat de Storia pentru a oferi un reper care poate schimba modul în care oamenii evaluează calitatea vieții într-un oraș și felul în care privesc posibilele schimbări din cartierele în care locuiesc, după cum ne spune Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare în România).

Care a fost motivația principală pentru lansarea „Cartierului Perfect” și cum se aliniază cu misiunea Storia?
Ca să ajungem la povestea Cartierului Perfect, trebuie să povestesc, pe scurt, cum a apărut Indexul Storia. Indexul a pornit din misiunea Storia de a aduce mai multă transparență pe piața imobiliară și în procesul de alegere a unei locuințe. Un studiu intern ne-a arătat că peste 30% dintre cei care cumpără un apartament ajung să regrete decizia, de cele mai multe ori pentru că alegerea se face în funcție de spațiul interior, fără a lua în calcul mediul înconjurător.
Din această nevoie a apărut Indexul Storia, un instrument care oferă date despre cartierele din țară. Inițial, a fost construit pe indicatori obiectivi – trafic, repere locale, calitatea aerului și prețuri imobiliare –, iar ulterior a fost completat cu date de percepție ale locuitorilor, care acoperă alte 13 criterii, de la curățenie și siguranță până la accesul la transportul public.
Cartierul Perfect a reprezentat continuarea firească a Indexului. Am analizat datele din Index împreună cu experții din proiect pentru a înțelege ce au în comun cartierele cu scoruri ridicate. Pornind de la această analiză și aplicând expertiza lor, am construit o machetă a unui cartier care pune pe primul loc bunăstarea cetățenilor.
Care au fost principalele provocări în crearea machetei Cartierului Perfect (fizică și digitală)?
Cea mai mare provocare a fost să construim un Cartier Perfect ancorat în realitatea din România. Ne-am dorit ca propunerile să fie realiste, aplicabile și relevante pentru cartierele în care trăim astăzi. În cadrul workshop-urilor, expertiza fiecăruia s-a completat firesc și am reușit să conturăm împreună un model de cartier care răspunde nevoilor reale ale comunității: un cartier cu aer curat, spații verzi, infrastructură pentru mobilitate sustenabilă și zone de socializare, gândit să fie accesibil tuturor. Astfel, Cartierul Perfect a fost mai mult decât un simplu exercițiu de imaginație – a devenit o propunere concretă despre cum arată dezvoltarea urbană atunci când pune oamenii pe primul loc.
Cum ați gândit interacțiunea dintre spațiile publice și locuințe pentru a încuraja socializarea și siguranța în Cartierul Perfect?
Mobilitatea în interiorul cartierului pune accent pe pietoni, biciclete și transport public, iar traficul de tranzit este redirecționat către margini pentru a menține zona rezidențială sigură. Pentru a încuraja socializarea în comunitate, am integrat zone cu mobilier urban în mai multe locuri din cartier și am propus soluții precum deschiderea curții școlii după orele de program.
Cum ați integrat elemente pentru copii, cum ar fi Pedibus sau adventure playground, în designul cartierului?
Cartierul Perfect este un cartier prietenos cu copiii, iar soluții precum Pedibus (o metodă prin care copiii ajung zilnic la școală pe jos, însoțiți de un adult care trece prin dreptul fiecărei case, formând un mic „troleibuz uman”) sau conceptul de adventure playground sunt exemple care susțin această direcție. Ele încurajează socializarea între copii și adulți și contribuie la consolidarea comunității.
Cum poate acest proiect să influențeze percepția publică asupra urbanismului și a calității vieții în orașe?
Credem că proiectul poate deschide o conversație mai amplă despre ce înseamnă un cartier bine gândit, astfel încât oamenii să fie mulțumiți de alegerea făcută și după achiziție. Ne dorim să încurajăm cetățenii să privească dincolo de locuință și să acorde mai multă atenție spațiului public, mobilității, siguranței și calității aerului. Prin modelul Cartierului Perfect oferim un reper care poate schimba modul în care oamenii evaluează calitatea vieții într-un oraș și felul în care privesc posibilele schimbări din cartierele în care locuiesc.
Ce tip de parteneriate cu ONG-uri sau autorități locale sunt prioritare pentru a implementa recomandările proiectului?
Indexul Storia oferă informații publice utile despre indicatorii mai scăzuți sau ridicați dintr-o anumită zonă, iar pe baza acestor date pot fi prioritizate măsuri concrete. Credem că schimbarea se produce în timp, prin colaborarea dintre comunitate, specialiști, industria imobiliară și autorități. În acest sens, susținem deja inițiative cu impact direct, precum proiectul „Cetățeni pentru aer curat”, derulat de Ecopolis, care promovează educația pentru un aer mai curat.
Cum măsurați impactul social al proiectului ?
În prima etapă, am măsurat impactul prin nivelul de interes și feedback-ul primit din partea celor care au interacționat cu macheta fizică sau digitală. Mai departe, ne dorim ca impactul să se vadă și în teren, prin implementarea unor măsuri inspirate din proiect. Acestea ar putea contribui, în timp, la îmbunătățirea unor indicatori din Index și la creșterea nivelului de satisfacție al locuitorilor.
Dacă ar fi să extindeți Cartierul Perfect la nivel internațional, ce principii ar trebui adaptate la alte culturi urbane?
Multe dintre principiile propuse în Cartierul Perfect se regăsesc deja în orașe-model din Europa. Credem că există câteva nevoi universale atunci când vorbim despre calitatea vieții: aer curat, siguranță, spații pentru socializare și cartiere construite în jurul oamenilor. În același timp, adaptarea la nivel internațional ar însemna să ținem cont de realitatea existentă a fiecărui oraș și, de cele mai multe ori, nu construiești de la zero, ci intervii asupra unor cartiere deja formate, cu o infrastructură, o cultură urbană și un ritm propriu.
Urmăriți Revista Biz și pe Google News. Abonamente Revista Biz


