fbpx
Finanțe

Ordonanța privind taxarea băncilor, o bombă greu de înțeles

08/01/2019

author:

Ordonanța privind taxarea băncilor, o bombă greu de înțeles

Banca Naţională are nelămuriri cu privire la modul în care se aplică taxa pe bănci şi va cere discutarea ordonanţei în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială, pentru că are impact sistemic, a declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR), Mugur Isărescu, în briefing-ul de presă după prima şedinţă de politică monetară din acest an.

Întrebat cum comentează nemulțumirile băncilor legate de OUG nr 114/2018, care include şi taxa pe activele financiare ale băncilor, guvernatorul a arătat că nu s-a discutat cu băncile.

“Principalul element de nemulţumire (…) este că nu s-a discutat cu industria. Aşa spune şi Constituţia. Aşa spun şi legile României. Deci, discuţi cu industria bancară. La sfârşit de an, în prag de Crăciun, vii cu o bombă din asta, greu de înţeles mai întâi. Nu? Deci, cred că aceasta este principala nemulţumire şi eu cred că domnul ministru de Finanţe va discuta cu industria în sfârşit, să discute în clar cu ei. Au şi nelămuriri, cum se aplică. Trebuie să vă spun că avem şi noi. Sunt părţi din lege pe care cu greu le înţelegem. Vă mai spun un lucru: în mod normal, o asemenea ordonanţă trebuia prezentată mai întâi în Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Are impact. Şi probabil că vom solicita să facem o discuţie într-o şedinţă extraordinară a comitetului”, a spus Mugur Isărescu.

Guvernatorul a precizat că s-au mai luat decizii privind taxarea băncilor în câteva țări din Europa, dar nu sunt legate de ROBOR, legare caracterizată de Mugur Isărescu drept „inovaţie cu ghilimele”.

Guvernatorul a afirmat că, până în prezent, nu a primit nicio invitaţie oficială din partea Ministerului de Finanţe pentru a discuta despre această taxă, ci s-a cerut instituţiei o analiză de impact după ce ordonanţa a fost dată, deşi în mod normal evaluarea se face înainte.

„Trebuie să discutăm serios în cadrul legal pe care-l avem, votat de Parlamentul României, este cadrul legal al Uniunii Europene: se numeşte Comitetul Naţional pentru Supravegherea Macroprudenţială. Nu facem şuetă la televizor. Este un impact de miliarde de euro Avem dreptul să facem propuneri, sugestii”, a spus Isărescu.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50% pe an şi păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, anunţă banca centrală.

Totodată, BNR a decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,50% pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3,50% pe an.

“Rata anuală a inflaţiei IPC a coborât la 3,43% în noiembrie 2018 (de la 5,03% în luna septembrie şi 4,25% în octombrie), revenind în intervalul de variaţie al ţintei staţionare, pe fondul unor efecte de bază şi al conduitei atent calibrate a politicii monetare. Efectele de bază dezinflaţioniste au marcat în principal evoluţia preţurilor volatile şi a celor administrate, influenţate şi de scăderile consemnate în luna noiembrie pe segmentul combustibililor şi pe cel al legumelor şi fructelor. Rata anuală a inflaţiei CORE 2 ajustat (care elimină din calculul inflaţiei IPC preţurile administrate, volatile, ale produselor din tutun şi ale băuturilor alcoolice, preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă) şi-a accentuat uşor traiectoria descendentă, scăzând la 2,5% în noiembrie, de la 2,78% în luna septembrie. Descreşterea a continuat să fie determinată în principal de segmentul produselor alimentare procesate si de cel al serviciilor, sub influenţa unor efecte de bază şi a evoluţiei cursului de schimb al monedei naţionale în raport cu euro din luna noiembrie”, se arată în comunicatul de presă al BNR.

BNR precizează că “incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflației sunt amplificate de ritmul creșterii economiei zonei euro și a celei globale, şi de conduita politicii monetare a BCE şi a băncilor centrale din regiune. Relevante sunt şi conduita politicii fiscale și a celei de venituri, date fiind inclusiv nefinalizarea proiectului de buget pe anul 2019, precum și caracterul intempestiv și conținutul setului de măsuri fiscale și bugetare intrate în vigoare de la 1 ianuarie”.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE