Pașaport pentru longevitate

Pașaport pentru longevitate

Reading Time: 4 minute

Maria Gagiu, antreprenoare și directoare a unei firme de consultanță care dezvoltă concepte de wellness și longevity pentru investitori internaționali, explică care este diferența dintre spa, wellness și longevitate și de ce această diferență contează direct în succesul unui proiect.

Wellness-ul, o industrie pe care compania de consultanță McKinsey & Company o estimează la peste 6 trilioane de dolari, continuă să domine interesul colectiv, iar creșterea cea mai rapidă vine din segmentele care combină prevenția, tehnologia și medicina personalizată. Turismul de wellness atrage cheltuieli cu aproximativ 40%-50% mai mari per client decât turismul tradițional, iar în Europa sunt înregistrate anual sute de milioane de călătorii cu o componentă de wellness.

În Emiratele Arabe Unite, un proiect anunțat pentru 2027 propune un model care include infrastructură pentru monitorizarea sănătății în timp real, un „longevity passport” care urmărește parametrii biologici ai utilizatorilor și spații dedicate unor rutine zilnice integrate, de la terapie cu lumină la meditație și recuperare. O insulă dedicată longevității, construită în jurul unor programe bazate pe biomarkeri, testare genetică și protocoale medicale dezvoltate de echipe de cercetare. În acest context, diferența dintre un concept atractiv și unul care funcționează devine o problemă de structură, nu de imagine. Această etapă cere experiență acumulată în proiecte similare, în piețe diferite, unde standardele sunt deja ridicate și unde fiecare decizie influențează direct rezultatul final. Maria Gagiu lucrează în acest tip de procese, alături de investitori și dezvoltatori internaționali, încă din faza de concept. În peste 15 ani de activitate la nivel executiv global, a construit și coordonat concepte de spa, wellness și longevity în piețe precum Maldive, Veneția, Dubai sau New York, unde proiectele au fost și premiate. Activitatea ei se desfășoară într-un moment în care industria evoluează rapid către intervenții integrate, susținute de date medicale și orientate spre optimizarea sănătății pe termen lung. Ca CEO al propriei firme de consultanță, ea definește direcția proiectului înainte ca acesta să fie desenat și rămâne implicată până în momentul în care începe să funcționeze.

Rolul unui consultant în acest domeniu înseamnă decizii concrete, care țin de business: poziționare, public țintă, structura serviciilor, integrarea componentei medicale, construirea traseului clientului, definirea echipei și a modului de operare. Toate aceste elemente determină dacă experiența poate fi susținută în timp și dacă investiția își găsește locul într-o piață în care diferențele devin din ce în ce mai vizibile. „Sunt adesea contactată retroactiv, atunci când aceste greșeli sunt conștientizate și influențează financiar, reputațional, legislativ. Rezultatul? Costuri mărite, business redus”, punctează ea.

Spa, wellness și longevitate

Confuzia dintre spa, wellness și longevitate apare frecvent chiar în punctul de plecare al unui proiect și se transmite mai departe în tot modelul de business. „Wellness este «cum», longevitatea este «ce» și «pentru cât timp», având la bază ADN-ul și personalizarea biomarkerilor proprii. Tratamentele spa, dieta, somnul sunt instrumente care contribuie la longevitate, dar rămân programe de wellness. Când vorbim despre un centru de longevitate, vorbim despre măsurare medicală și personalizare în funcție de fiecare individ”, explică Maria Gagiu. Un concept real de longevitate include infrastructură (spa, echipamente și analize medicale și de recuperare), echipă (medici, terapeuți, nutriționiști, coaching), tehnologie (scanări, tracking, analize), parteneriate medicale și programe construite pe durată, nu doar tratamente individuale, toate integrate în experiența completă a clientului.

Proiectul din Dubai devine relevant tocmai pentru că integrează aceste elemente într-o structură completă și le transformă în infrastructură, nu în servicii separate. Dezvoltat de SHA Wellness Clinic, combină rezidențialul cu medicina și lifestyle-ul într-un sistem în care utilizatorul este evaluat, monitorizat și ghidat în timp.

Conceptul de „longevity passport” introduce o relație continuă între utilizator și propriile date, iar componenta de cercetare și colaborare arată că astfel de proiecte devin puncte de dezvoltare pentru modele care pot fi replicate.

Aceeași direcție este susținută de investițiile din Orientul Mijlociu și de maturitatea pieței europene, unde diferența se mută tot mai mult către integrarea componentei medicale și către personalizare. „Cultura luxury este provocarea reală, ea face diferența dintre un proiect amator și unul profesionist”, spune Maria Gagiu. Luxul în wellness s-a mutat de la estetică și experiență senzorială la rezultate măsurabile, iar clientul caută experiențe validate prin impact real asupra sănătății.

Între promisiune și realitate

Proiectele precum cel din Dubai oferă un indiciu despre direcția în care se mișcă piața, însă valoarea lor nu stă în spectaculosul ideii, ci în felul în care aceasta este construită și susținută. Longevitatea devine tot mai mult un teritoriu medical și măsurabil, iar businessul din jurul ei se integrează rapid în ospitalitatea de lux, unde protocoalele de wellness ajung să definească experiența de călătorie. În același timp, această transformare aduce și un risc care nu este întotdeauna vizibil. Biomarkerii creează impresia de rigoare, suplimentele generează venituri constante, iar discursul despre optimizare poate deveni mai convingător decât este, în realitate, eficient. În lipsa unei structuri solide și a unei abordări oneste, clientul poate rămâne între promisiuni și rezultate, fără acces la ceea ce ar trebui să fie esențial într-un astfel de demers: intervenții relevante și o înțelegere reală a propriei sănătăți. În 2026, Maria Gagiu face parte din juriul Premiilor Spa România, dovadă că experiența acumulată în piețe internaționale ajunge să influențeze modul în care sunt evaluate și dezvoltate proiectele locale. 

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 406 (15 mai – 15 iunie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.