Interviuri

Raluca Jianu, Narada: „Pentru 2023 ne propunem să aducem impact în educație pentru încă 50.000 de copii din România”

15 dec. 2022 8 min

Raluca Jianu, Narada: „Pentru 2023 ne propunem să aducem impact în educație pentru încă 50.000 de copii din România”

Reading Time: 8 minute

Pe 16 decembrie, copiii din 25 de școli din București și din țară participă la târgurile de Crăciun organizate de Narada în cadrul campaniei „Fii erou! Salvează o școală!”.

Raluca Jianu, CEO al Narada ne-a oferit mai multe detalii despre campanie, dar și despre starea sistemului și infrastructurii din educația din România.

Cum se desfășoară campania „Fii erou! Salvează o școală” și care este scopul final al campaniei?

Ca să vă răspund la întrebare, ar trebui să încep prin a schița în câteva cuvinte misiunea Narada. Ne-am dorit dintotdeauna ca toți copiii să aibă acces la o educație care să le pună în valoare potențialul şi să fie potrivită vremurilor în care trăim, să îi pregătească pentru viitor. Felul în care am înţeles să lucrăm la împlinirea acestui ţel a fost printr-o abordare de jos în sus, scoţând la suprafață nevoile din sistemul educațional românesc și mobilizand comunitatea pentru a le rezolva. Ne dorim ca fiecare intervenție a noastră în comunități să aibă ca efect însușirea unor abilități de antreprenoriat și leadership, care să dea școlilor și comunităților din jurul lor puterea de a adresa propriile provocări și oportunități, devenind astfel un exemplu pentru alte școli ce au urgențe asemănătoare.

Faptul că doar am propus organizarea târgului de Crăciun și imediat s-au mobilizat comunitățile din 25 de instituții de învățământ din țară, este un exemplu grăitor al luării de inițiativă, conform crezului nostru că #EOkSăFacemNoi! si putem să facem noi, împreună, unind comunităţi, fără a mai aștepta să se facă. 

Așadar, pe data de 16 decembrie, în cele 25 de școli din țară, se deschid porțile târgului de Crăciun, unde vor fi expuse obiecte create de elevi – și credeți-mă, unele dintre ele sunt adevărate opere de artă -, cele mai multe cu tematică de Crăciun, cu scopul de a fi vândute doritorilor. Printre aceste obiecte, vor fi și câteva personale, ce aparțin unor persoane publice, peste 20 de ambasadori ai școlilor, precum Smiley, Randi, Marius Moga, Daddy Cool, Selly sau Aluziva, ce vor fi licitate pentru a crește suma finală a câștigurilor la târg. Toții banii adunați vor fi investiți în rezolvarea alertelor școlilor respective pentru că, fiecare dintre ele a înscris cel puțin o urgență pe platforma noastră, HartaEdu.ro.

Care sunt cele mai grave probleme pe care le întâmpină aceste școli, în acest moment?

Aceste 25 de școli au fost a selectate ca urmare a alertelor înscrise pe platforma HartaEdu, alerte ce scot în evidență, în primul rând probleme serioase de infrastructură, dar nu numai. Majoritatea școlilor are nevoie de reabilitare a clădirilor sau a acoperișurilor, de renovarea grupurilor sanitare, a sălilor de clasă sau chiar de amenajarea curții școlii. Însă sunt și școli care în continuare au nevoie de soluții de tehnologie, precum și școli preocupate de o educație verde pentru elevii lor, ce au nevoie de susținere și finanțare astfel încât să devină sustenabile în aceste timpuri în care energia regenerabilă este la mare căutare.

Pe lângă cei mici, care sunt ceilalți eroi care se implică în soluționarea acestor situații?

Tocmai în asta constă frumusețea acestui eveniment și anume, faptul că întreaga comunitate din jurul unei școli se implică extrem de mult în soluționarea acestor urgențe. De la părinţi, profesori și învățători, până la directori de școli, autorități locale și, așa cum am mai spus, un număr foarte mare de persoane publice au răspuns afirmativ din primul moment în care au primit propunerea. Artiști, influenceri, scriitori, vedete care adesea se identifică cu acțiuni de voluntariat în interesul copiilor, vor reprezenta fiecare dintre școli, vor susține evenimentul și vor îndemna comunitățile să participe în număr cât mai mare.

Un lucru interesant este că, de exemplu, Randi a fost extrem de încântat să fie ambasadorul unui liceu din Pitești. Am descoperit ulterior exact la acea instituție de învățământ tatăl său a fost profesor aproape toată cariera. Fiecare dintre vedete a găsit o legătură emoțională cu școala pe care o reprezintă, iar lucrul acesta sperăm că se va vedea într-o mobilizare cât mai mare.

Dar în general, din experiența dvs. de până acum, care este starea sistemului și infrastructurii în educația România?

Cred că experiența noastră de până acum nu ar avea la fel de mare greutate precum declarațiile autorităților. Am gândit campania „Salvează o școală” ce-i drept de la numărul mare de alerte înscrise pe HartaEdu ce semnalau probleme de infrastructură. Ulterior, a venit declarația fostului ministru al educației, Sorin Cîmpeanu, care spunea că peste 1,2 milioane de elevi, la început de an școlar, sunt nevoiți să învețe în școli cu probleme legate de infrastructură.

Am avut ocazia să observăm la fața locului situația unui liceu din mediul rural, Liceul Tehnologic Nucet, atunci când am realizat un mini film documentar care să sprijine campania noastră și putem spune că problemele nu sunt deloc exagerate, ba dimpotrivă. Pentru același documentar ne-am bazat și pe declarația din partea secretarului de stat în Ministerul Cercetării și Educației, Sorin Ion, care menționează că 40% dintre școlile din România nu au autorizație ISU, peste 200 au în continuare toalete în curte și nu sunt legate la rețeaua de apă și canalizare, 43% dintre clădirile în care funcționează școli sunt situate în zone cu risc seismic ridicat și din 7000 de școli care se încălzesc cu lemne, peleți sau cărbuni, peste 900 nu au stoc de combustibil pentru a trece iarna.

În condițiile acestea experiența noastră e mai puțin relevantă, datele furnizate de autorități fiind extrem de îngrijorătoare.

Care sunt zonele cele mai afectate și de ce?

Zonele cele mai afectate, cum bine probabil ați intuit, sunt zonele rurale. De obicei, în mediul urban se mai găsesc bani la bugetul local și poate chiar dacă nu suficienți, tot se alocă pentru urgențele instituțiilor de învățământ.

In mediul rural, din păcate, situația este extrem de grea. Nu aș vrea să enumăr motivele pentru că nu peste tot sunt aceleași, însă, de cele mai multe ori este vorba de lipsa banilor. Interacțiunea noastră cu școlile din România, cel puțin în ultimul an și două luni de când s-a lansat platforma HartaEdu, a fost mult mai susținută cu acele instituții de învățământ din mediul rural, aici fiind cele mai mari urgențe și, evident, cea mai mare nevoie de ajutor, dar și cea mai mare implicare din partea cadrelor didactice. Aici oamenii au înțeles că e nevoie să se mobilizeze și să facă împreună lucrurile să se întâmple. De exemplu, în comuna Rast din județul Olt, o școală gimnazială a cărei urgență era nevoia schimbării instalației electrice, vechi de aproape 60 de ani, a beneficiat de finanțare integrală din partea unui fost elev al școlii care, văzând alerta promovată pe rețelele de socializare, a decis că poate și vrea să se implice.

Ce s-a îmbunătățit cu sprijinul Narada în aceste zone și câte alerte au fost soluționate de când ați pornit acest demers?

Narada este cumva puntea de legătură între nevoile urgente ale școlilor din România, comunități și mediul de business.

Într-un an și două luni, de când am lansat HartaEdu, pe platformă au fost înscrise aproape 1200 de alerte, dintre care au fost rezolvate de comunitate și cu sprijinul mediului de business în jur de 200. Niște cifre poate mai atrăgătoare ar putea fi cele referitoare la 30 de mii de elevi impactați în urma acestor acțiuni, cu investiții de aproximativ 3 milioane de lei. Mult, puțin, nu ne putem exprima încă. Noi avem însă în minte obiectivele pentru următorii 7 ani pe care sperăm să le atingem tocmai prin instituirea unui model regenerativ care să scoată la suprafață nevoile educației și să mobilizeze societatea în a găsi soluții proprii. Iar asta pentru noi, în cifre, sperăm să se traducă ca un impact pozitiv asupra a 500 de mii de elevi din sistemul de educație, declanşând astfel un val de transformare sistemică.

Când și cum s-a născut Narada, proiectele și campaniile pe care le derulați?

Narada, în forma pe care o vedeți azi, s-a născut în urmă cu mai bine de trei ani, din dorința Andrei Munteanu, președinte și co-fondator al organizației, de a acorda o șansă la un viitor mai bun copiilor. Nu de puține ori Andra a povestit că, din poziția de antreprenor la momentul respectiv, în încercarea de a se implica în societate, a aflat concluziile unui studiu care enumerau motivele pentru care extrem de mulți copii erau în risc de abandon școlar. Primele trei erau în această ordine: durerile de dinți și nevoia de îngrijiri stomatologice, nevoia părinților de forță de muncă în gospodărie și, implicit, împiedicarea copiilor să meargă la școală, iar pe primul loc era motivul lipsei încălțărilor.

Andra s-a gândit atunci că ar putea cumpăra câteva perechi de încălțări, dar nu ar putea să le asigure tuturor, însă și-a imaginat un model prin care fiecare dintre noi contribuim cu câte puțin și extrem de simplu rezolvăm o problemă atât de urgentă, capabilă să crească scorul negativ al țării atunci când venea vorba de educație.

Și de la această primă ipostază, a început să se înconjoare de oameni care gândeau la fel ca ea, printre care și eu, din poziții de voluntari, până a luat naștere organizația.

Până recent, intervențiile noastre în educație au fost făcute prin platformele HartaEdu și Naradix. HartaEdu este locul în care actorii din școli (profesori, părinți, elevi) sesizează alerte educaționale  și unde mediul de business, alături de Narada și comunitate lucrează să redea soluții. Impactul vizat de HartaEdu este  acela de a schimba mindset-ul la nivel de comunitate, astfel încât, așa cum spuneam și mai sus, să realizăm cu toții că e ok să ne implicăm, fără a mai aștepta ca cineva să facă lucrurile să meargă pentru noi.

Naradix, în schimb, poate fi descrisă ca o platformă pentru educația viitorului, ce acomodează materia școlară de la clasa 0 până la clasa a 8-a, sub formă de cursuri și teste digitale, cu un design atrăgător și extrem de interactiv. În plus, este o platformă ce pune la dispoziția copiilor conținut extrem de interesant, ce satisface nevoile lor, și care nu se predă în școală, precum cursuri de dezvoltare personală, de nutriție și viață sănătoasă sau de siguranță cibernetică. Scopul platformei este de a ghida copilul prin sistemul educațional pentru o asimilare mai bună a informației cu rol formal și nonformal.

Ce v-a determinat să vă implicati în mod particular în acest domeniu?

Provin dintr-o familie care a avut resurse puține, dar valori și principii foarte clare în ceea ce privește educația. Ca sa vă dau un exemplu, în timpul unei săptămâni de şcoală, nici eu nici sora mea nu aveam voie să facem altceva decât să studiem – nici măcar masa nu o strângeam, se ocupa mama. De ce? Pentru că educaţia urma să ne dea un viitor mai bun şi acces la oportunități dincolo de ce ar fi putut ei să ne ofere. Şi aşa a fost – mi-a deschis orizonturi, mi-a dat acces la o carieră frumoasă în tehnologie, expunere la culturi şi mentalități diferite.

În acest spirit am ales sa fiu voluntar Narada, multă vreme pentru că am simțit nevoia de implicare a fiecăruia dintre noi în educație. În momentul în care mi s-a propus un rol atât de important precum cel de CEO al organizației, m-am gândit o perioadă întrebându-mă dacă voi putea duce mai departe misiunea Narada, astfel încât să ne atingem obiectivele. Am renunțat la jobul din corporație și m-am alăturat trup și suflet organizației, cu speranța că implicarea mea va conta și împreună vom reuși să facem ceva cu sens.

Care sunt obiectivele Narada pentru 2023?

Pentru 2023 ne propunem să aducem impact în educație pentru încă 50.000 de copii din România pe care să îi aducem mai aproape de atingerea potențialului lor maxim,  prin intervenții concrete care să vină în sprijinul traseului lor educaţional. Astfel, 2023 este anul în care aprofundăm intervenţiile  pe siguranța fizică și emoțională a elevilor la școală, atât prin modernizarea infrastructurii şcolare, cât şi prin soluţiile pe care le dezvoltăm pentru combaterea fenomenului de bullying şi pentru crearea spaţiului proprice dezvoltării unui mediu relaţional sănătos pentru aceşti elevi.  

Apoi, ne vom apleca extrem de serios pe educația viitorului. Aici avem trei domenii de interes maxim pentru noi: digitalizarea –  statisticile arată o radiografie îngrijoratoare a României în ceea ce privește competenţele digitale, astfel că noi ne dorim să ajutăm copiii să folosească tehnologia în cel mai plăcut și util mod  care să le susțină dezvoltarea;  inovația – de cele mai multe ori elevii au făcut salturi în educație datorită profesorilor și îndrumătorilor care au apelat la metode inovative şi, astfel, ne dorim să susținem în continuare aceste abordări; și, nu în ultimul rând sustenabilitatea – fie că este vorba de reducerea amprentei de carbon, fie că este vorba de comportamente care susțin obiectivele climatice, educația este cheia şi intenţia noastră e să susținem această direcție în mediul educațional.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: