Raportul Băncii Naționale a României. Economia a avut o creștere de doar 0.8% în 2024

Raportul Băncii Naționale a României. Economia a avut o creștere de doar 0.8% în 2024

Reading Time: 16 minute

Într-un mediu complicat, marcat de trenarea cererii externe – mai ales la nivel european –, care a afectat industria și serviciile orientate către piața internațională, precum și de condiții climaterice nefavorabile agriculturii, economia românească a înregistrat în 2024 o nouă temperare a ritmului de creștere, până la 0,8 la sută (față de 2,4 la sută în 2023). Parcursul modest al activității economice a fost însoțit de o majorare considerabilă a deficitelor gemene, în timp ce rata anuală a inflației a evoluat pe o traiectorie descendentă. În a doua parte a anului, încetinirea creșterii economice a început să se răsfrângă și asupra pieței muncii, consemnându-se majorarea ratei șomajului, deteriorarea perspectivelor privind ocuparea și diminuarea dinamicii anuale a salariilor.

După ce în anul 2023 principala contribuție la creșterea PIB a revenit formării brute de capital fix, în 2024 acest rol a fost preluat din nou de consum. Majorarea cu 5,6 la sută a consumului final privat a fost susținută de creșterea puterii de cumpărare a populației, în contextul temperării inflației, al măsurilor din sfera politicii veniturilor (creșterea salariului minim brut pe economie, majorări salariale în sectorul bugetar, majorarea pensiilor), al menținerii anumitor măsuri de protecție a consumatorilor, precum și al relaxării condițiilor de creditare.

Sectorul privat a redus investițiile

Dinamica negativă (-3,3 la sută) a formării brute de capital fix a fost determinată de sectorul privat, investițiile publice înregistrând o creștere moderată. Restrângerea acumulărilor de capital din sectorul privat a reflectat, pe de o parte, nivelul scăzut al resurselor proprii ale companiilor, ca urmare a evoluției negative a activității în numeroase sectoare economice, iar pe de altă parte, diminuarea volumului fondurilor europene atrase și a fluxului de investiții străine directe. Accesul la finanțare îngreunat de obstacole de ordin birocratic, transparența scăzută în aplicarea politicilor economice, deficitul de forță de muncă și rețelele inadecvate de transport au continuat să afecteze investițiile. Impredictibilitatea măsurilor vizând consolidarea fiscală a reprezentat în 2024 un alt factor inhibitor.

Cel mai ridicat deficit bugetar din UE

De altfel, deficitul bugetar de 9,3 la sută din PIB (cu 2,7 puncte procentuale peste cel din anul anterior) înregistrat de România în 2024 a fost cel mai ridicat din Uniunea Europeană. Cu toate că și deteriorarea condițiilor ciclice a contribuit la majorarea deficitului, aceasta a fost în mare măsură provocată de conduita expansionistă a politicii fiscale. Această conduită s-a reflectat într-o lărgire cu aproape 2 puncte procentuale de PIB a deficitului structural primar, ca urmare a majorărilor abrupte ale cheltuielilor de investiții publice neacoperite din surse nerambursabile, ale transferurilor de asistență socială și ale cheltuielilor de personal. Planul bugetar-structural național pe termen mediu 2025-2031 depus de România în octombrie 2024 prevede o perioadă de ajustare de șapte ani a deficitului excesiv. Planul a fost aprobat de Consiliul Uniunii Europene în ianuarie 2025, în urma unei recomandări favorabile emise de Comisia Europeană.

După reducerea din anul precedent, deficitul de cont curent a consemnat o înrăutățire notabilă în 2024, ponderea sa în PIB ajungând la 8,4 la sută, ca urmare a unor evoluții nefavorabile la nivelul tuturor segmentelor majore. Principala contribuție a revenit balanței bunurilor, date fiind extinderea importurilor – în condițiile capacității limitate a ofertei autohtone de a acomoda creșterea cererii interne – și prelungirea declinului exporturilor, asupra cărora și-au pus amprenta comprimarea severă a producției agricole, sub influența secetei, și parcursul economic anemic al zonei euro. Gradul de finanțare a deficitului de cont curent prin fluxuri negeneratoare de datorie – constând în intrări nete sub forma participațiilor la capitalul companiilor ISD (inclusiv reinvestirea profiturilor), cumulate cu surplusul contului de capital (alcătuit în principal din resurse europene nerambursabile destinate investițiilor) – s-a diminuat considerabil, situându-se la 28,8 la sută.

Rezervele internaționale și de aur au stabilizat balanța de plăți

Conservarea unei poziții confortabile din perspectiva riscurilor la adresa balanței de plăți a fost asigurată de menținerea unui profil adecvat al rezervelor internaționale, de natură a limita totodată și costurile de finanțare a statului și a companiilor autohtone. La 31 decembrie 2024, acestea însumau 70,5 miliarde euro, în creștere cu 4,5 miliarde euro față de sfârșitul anului 2023. Din punct de vedere valoric, rezerva de aur a României s-a majorat cu 2,1 miliarde euro față de finele anului 2023 (până la 8,4 miliarde euro), ca urmare a creșterii prețului aurului pe piețele internaționale. Din perspectivă cantitativă, rezerva de aur s-a menținut la 103,6 tone, dintre care 61,2 tone se află în custodie la Banca Angliei; din rațiuni de transparență și siguranță, BNR efectuează anual verificări fizice ale lingourilor depozitate la această instituție, cea mai recentă având loc în luna octombrie 2024.

Rata inflației la 5.4%

Rata anuală a inflației IPC a încheiat anul 2024 la nivelul de 5,14 la sută (cu 1,47 puncte procentuale sub cel consemnat în decembrie 2023), plasându-se deasupra limitei superioare a intervalului țintei. Dezinflația a fost mult mai temperată decât în 2023, consemnându-se practic o întrerupere a acesteia la mijlocul anului.

În ansamblu, dezinflația a fost susținută cu precădere de scăderea inflației de bază, inclusiv pe fondul unei restrângeri a excedentului de cerere agregată din economie. Astfel, în luna decembrie 2024, variația anuală a acestui subindice al IPC s-a situat la 5,6 la sută, reducându-se cu 2,8 puncte procentuale față de sfârșitul anului precedent, rezultat al traiectoriei descendente pe care a evoluat în perioada ianuarie-iulie. La temperarea inflației de bază au contribuit toate cele trei componente, aportul dominant revenind segmentului produselor nealimentare, pe fondul unei evoluții benigne a prețurilor de import. Prețurile serviciilor de piață au înregistrat, de asemenea, o temperare a dinamicii anuale, ca urmare a cererii în atenuare; în a doua parte a anului însă, dezinflația pe acest segment a fost inhibată de accentuarea presiunilor din partea costurilor salariale, în contextul unei noi majorări a salariului minim în luna iulie 2024. Componenta produselor alimentare a avut o contribuție mai redusă la decelerarea inflației, marcând un punct de inflexiune în august 2024. Deși în prima parte a anului condițiile favorabile de pe piețele materiilor prime de profil au plasat inflația bunurilor alimentare procesate pe o traiectorie descrescătoare, temperaturile extreme și lipsa precipitațiilor din lunile de vară au determinat creșteri ale prețurilor nu doar pentru legume și fructe, ci și pentru unele produse din coșul inflației de bază (printre care ulei vegetal, lactate, carne și produse din carne).

În sensul scăderii inflației a acționat în anul 2024 și segmentul produselor și serviciilor cu prețuri administrate, dinamica anuală coborând până la 4,8 la sută în decembrie (față de 14,3 la sută cu un an în urmă), preponderent pe seama manifestării unor efecte de bază favorabile.

Mișcări cu impact inflaționist au fost consemnate în special la nivelul prețurilor bunurilor energetice. Rolul principal a revenit segmentului combustibililor, a căror rată anuală de creștere a prețurilor s-a accelerat în 2024 cu 2,7 puncte procentuale, până la 5,1 la sută, în contextul majorării accizei pentru carburanți în două etape (ianuarie și iulie), în scopul repoziționării acesteia la nivelul presupus de mecanismul de indexare, după ce în 2023 acciza fusese redusă pentru a contracara efectele șocurilor energetice asupra prețurilor finale.

În 2025 a scăzut inflația

În prima parte a anului 2025, rata anuală a inflației s-a reînscris pe o tendință descendentă, ajungând la 4,85 la sută în luna aprilie, în bună măsură ca urmare a reflectării de către prețurile interne ale carburanților a corecției cotației petrolului Brent. Evoluția a fost determinată de efectele nefavorabile ale modificării regimului vamal de către administrația SUA și de măsurile de retorsiune ale statelor implicate asupra creșterii economice la nivel global și, pe cale de consecință, a cererii de petrol.

În contextul macroeconomic dificil al anului 2024, politica monetară a urmărit readucerea durabilă a ratei anuale a inflației pe orizontul mediu de timp în linie cu ținta staționară de inflație, inclusiv prin ancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mediu spre lung, într-o manieră care să contribuie la o creștere economică sustenabilă. Astfel, în primul semestru, BNR a prelungit statu-quoul ratelor dobânzilor reprezentative, iar în perioada iulie-august a operat două reduceri a câte 0,25 puncte procentuale, în urma cărora rata dobânzii de politică monetară a ajuns la nivelul de 6,50 la sută, iar ratele dobânzilor aferente facilității de creditare și celei de depozit la 7,50 la sută, respectiv la 5,50 la sută.

Totodată, banca centrală a menținut nivelurile ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit la 8 la sută și, respectiv, 5 la sută. O etapă majoră a procesului de armonizare a mecanismului rezervelor minime obligatorii cu reglementările și standardele în materie ale BCE s-a finalizat în anul 2024, prin aprobarea de către Consiliul de administrație al BNR a unui nou regulament privind regimul RMO, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2025.

Un rol însemnat în adecvarea condițiilor monetare a revenit și gestionării lichidității de pe piața monetară, banca centrală drenând prin intermediul facilității de depozit excedentul de lichiditate din sistemul bancar, inclusiv în condițiile valorilor fără precedent atinse de acesta în 2024. Astfel, surplusul de lichiditate a continuat să se majoreze la începutul anului și s-a menținut în semestrul I la cote deosebit de ridicate, sub influența operațiunilor în valută ale Trezoreriei asociate execuției bugetare și finanțării datoriei publice. O reducere relativ rapidă a avut loc ulterior, mai ales în ultimul trimestru, ca urmare a creșterii puternice a impactului contracționist al factorilor autonomi ai lichidității, în contextul volatilității ridicate a apetitului global pentru risc și al incertitudinii asociate evenimentelor electorale interne.

Cursul de schimb este relativ stabil

În anul 2024, cursul de schimb leu/euro a continuat să manifeste o relativă stabilitate. Astfel, moneda națională s-a depreciat în termeni nominali cu 0,1 la sută față de euro (nivel calculat pe baza valorilor medii ale cursului de schimb din luna decembrie), în timp ce coroana cehă și forintul maghiar au înregistrat deprecieri față de moneda unică europeană de 2,6 la sută și, respectiv, de 7,3 la sută, iar zlotul polonez s-a apreciat cu 1,5 la sută.

BNR a utilizat intens și în anul 2024 instrumentele și mijloacele specifice de comunicare și explicare detaliată a rațiunilor deciziilor de politică monetară. Prin intermediul lor, au fost evidențiate resorturile continuării scăderii ratei anuale a inflației în 2024 și în perspectivă, într-un ritm mult încetinit totuși, rolul conduitei politicii monetare și determinarea băncii centrale de a acționa pentru asigurarea stabilității prețurilor pe termen mediu. Totodată, au fost reliefate necesitatea unui mix echilibrat de politici macroeconomice și importanța atragerii și utilizării eficiente a fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului „Next Generation EU”.

O serie de riscuri la adresa stabilității financiare din România au continuat să se manifeste și pe parcursul anului 2024. Riscul asociat incertitudinilor pe plan global, în contextul multitudinii de evenimente geopolitice, a continuat să fie evaluat la nivel sever, cu perspective de accentuare. Pe plan intern, deteriorarea echilibrelor macroeconomice, în contextul adâncirii deficitelor gemene, precum și al întârzierii reformelor și a absorbției fondurilor europene, a rămas un factor de risc important, acesta fiind în continuare evaluat la un nivel sever, cu perspective de menținere. Alte două riscuri sistemice s-au plasat la nivel moderat, cu perspective de menținere: riscul de nerambursare a creditelor contractate de sectorul neguvernamental și riscul asociat provocărilor la adresa securității cibernetice și inovației financiare.

Într-un context marcat de astfel de riscuri, sectorul bancar din România a rămas rezilient, principalii indicatori prudențiali având o evoluție favorabilă și menținându-se la niveluri superioare celor de pe plan european sau comparabile cu acestea. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate LCR s-a situat la 254,7 la sută în luna decembrie 2024, față de 163,4 la sută în UE. Rata fondurilor proprii totale și-a continuat creșterea în anul 2024, ajungând la finele anului la 24,9 la sută, cu 4,7 puncte procentuale peste media UE. Totodată, pe fondul amplificării conexiunii cu sectorul guvernamental, a avut loc o reducere a ratei generale de risc (până la 27,4 la sută), cu efecte pozitive asupra cerințelor de capital. Exercițiul de testare la stres a solvabilității bancare derulat în anul 2024 a relevat reziliența sectorului bancar românesc, alimentată de o capacitate operațională robustă și de o poziție inițială solidă, în special în cazul băncilor mari.

Indicatorii de calitate a activelor sectorului au înregistrat în decembrie 2024 valori plasate în zona de risc scăzut, conform ABE, atât la nivel agregat, cât și pentru grupa de bănci mari, respectiv pentru categoria băncilor cu o cotă de piață de sub 5 la sută. Rata creditelor neperformante (2,5 la sută) s-a majorat marginal față de anul anterior, iar gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante s-a menținut la un nivel adecvat (66 la sută), mult superior mediei europene.

Numărul instituțiilor de credit a rămas nemodificat (24 de persoane juridice române și opt sucursale ale instituțiilor de credit din state membre UE), dar, în contextul achizițiilor și fuziunilor derulate pe parcursul anului 2024, ponderea instituțiilor de credit cu capital românesc în totalul capitalului sistemului bancar a crescut cu 10 puncte procentuale, devenind majoritară (51,6 la sută).

BNR monitorizează permanent starea economiei

Banca Națională a României, împreună cu Comitetul Național pentru Supravegherea Macroprudențială (CNSM), monitorizează atent evoluțiile cadrului macroeconomic intern și extern în vederea identificării celor mai bune măsuri de reducere a riscurilor la adresa stabilității sistemului financiar din România. Pe parcursul anului 2024, au avut loc patru ședințe ale Consiliului general al CNSM. În cadrul acestor ședințe, au fost prezentate, pentru analiză și decizie sau pentru informare, lucrări care au vizat atât politica macroprudențială, cât și identificarea riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare pe plan național.

În urma evaluărilor trimestriale supuse analizei și deciziei, CNSM a recomandat BNR menținerea ratei amortizorului anticiclic de capital (CCyB) la 1 la sută, ca urmare a: (i) persistenței riscurilor sistemice de natură ciclică, alimentate de numeroase surse de incertitudine geopolitică, (ii) tendinței la nivel european de consolidare a rezilienței sectorului bancar, inclusiv prin utilizarea extinsă a instrumentelor macroprudențiale, (iii) menținerii la niveluri adecvate a indicatorilor de profitabilitate, lichiditate și solvabilitate ai sectorului bancar, care permit acumularea rezervelor de capital fără a afecta accesul la finanțare al sectorului real, în linie cu recomandările europene, dar și a (iv) persistenței tensiunilor la nivelul echilibrelor macroeconomice interne.

În ceea ce privește amortizorul O-SII, în urma evaluării efectuate în anul 2024 pe baza informațiilor având data de referință 30 septembrie 2024, au fost identificate un număr de șapte instituții de credit de importanță sistemică.

Un alt amortizor de capital aplicat în România încă din anul 2018 este amortizorul pentru risc sistemic (SyRB). Conform analizei semestriale prezentate în ședința CNSM din octombrie 2024, în primul semestru al anului 2025 o instituție de credit va aplica o rată a SyRB de 2 la sută, iar cinci bănci vor aplica o rată de 1 la sută, restul instituțiilor de credit nefiind supuse obligației de constituire a acestui amortizor, ca urmare a practicilor prudente de creditare implementate. Numărul relativ scăzut de instituții cărora le este aplicabil acest amortizor de capital reflectă o îmbunătățire semnificativă a calității portofoliilor de credite acordate clienților față de momentul introducerii SyRB. Această evoluție este rezultatul unui proces activ de curățare a bilanțului băncilor și al unei orientări înspre politici de provizionare prudente. Astfel, numărul instituțiilor care aplică o rată de 0 la sută a crescut de la două în al doilea semestru al anului 2018 (anul implementării SyRB pentru prima dată) până la 13 în primul semestru al anului 2025.

Al patrulea amortizor de capital constituit de băncile din România este amortizorul de conservare a capitalului (CCoB), care are o rată de 2,5 la sută, aplicabilă în mod uniform în Uniunea Europeană încă din 2019, potrivit cadrului de reglementare CRD IV pentru toate instituțiile de credit.

În anul 2024, Consiliul general al CNSM a aprobat o serie de decizii, precum neaplicarea prin reciprocitate a măsurilor macroprudențiale adoptate de Italia, Portugalia și Danemarca. Deciziile s-au bazat pe faptul că expunerile sectorului bancar din România față de statele menționate se situează mult sub pragul stabilit de autorități pentru implementarea măsurilor și nu sunt de natură a genera riscuri sistemice pentru sectorul bancar autohton. Totodată, membrii Consiliului general al CNSM au decis menținerea Republicii Moldova ca țară terță semnificativă pentru sectorul bancar autohton în ceea ce privește recunoașterea și stabilirea ratelor amortizoarelor anticiclice de capital. Monitorizarea nu a indicat necesitatea impunerii unui amortizor anticiclic de capital pentru expunerile față de Republica Moldova, dar BNR va continua să monitorizeze evoluțiile economico-financiare din această țară, atât timp cât își menține statutul de țară terță semnificativă în urma exercițiului anual de identificare.

În 2024 s-a modernizat infrastructura pieței financiare

Anul 2024 a consemnat evoluții importante și din perspectiva modernizării infrastructurilor pieței financiare. Astfel, Banca Națională a României a lansat cu succes o versiune îmbunătățită a aplicației informatice a sistemului ReGIS, care respectă standardul internațional pentru schimbul de mesaje între instituțiile financiare ISO 20022 și dispune de facilități avansate pentru gestionarea lichidității, permițând optimizarea resurselor financiare ale participanților, precum și de o nouă schemă de comisionare, în linie cu practicile de la nivel european. Sistemul oferă noi funcționalități pentru transmiterea și recepționarea mesajelor de plată, inclusiv în situații de contingență, asigurând continuitatea decontării operațiunilor. Totodată, prin această modernizare s-au îmbunătățit semnificativ viteza și siguranța tranzacțiilor procesate prin sistemul ReGIS, reducându-se riscurile operaționale și costurile asociate procesării. De asemenea, BNR a avizat schema de plăți RoPay, dezvoltată la nivelul comunității bancare, cu implicarea Asociației Române a Băncilor și a Transfond S.A. Schema RoPay oferă prestatorilor de servicii de plată posibilitatea de a pune la dispoziția utilizatorilor servicii moderne de plată instant, pe baza scanării unui cod QR, utilizarea numărului de telefon pentru identificarea beneficiarului plății, utilizarea tehnologiei deep-link și utilizarea tehnologiei contactless, prin intermediul aplicațiilor de mobile banking instalate pe dispozitivele utilizatorilor.

Cooperarea instituțională dintre Guvern și Banca Națională a României se desfășoară permanent, pe multiple dimensiuni, care includ participarea unor experți ai BNR la ședințele Comisiei de planificare a fluxurilor financiare ale Trezoreriei Statului, sprijinul acordat Ministerului Finanțelor în procesul de emisiune de obligațiuni pe piețele internaționale de capital, precum și demersurile de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). În privința acestor demersuri, în anul 2024 au avut loc misiuni de evaluare a alinierii legislației naționale la cerințele OCDE în diferite domenii de activitate și au fost susținute prezentările de țară aferente. Implicarea BNR a presupus, pe lângă contribuțiile la elaborarea rapoartelor de evaluare pentru acele domenii care vizau activitatea băncii centrale, și susținerea unor prezentări referitoare la alinierea României la diferite instrumente juridice ale OCDE. De asemenea, s-a urmărit implicarea în activitatea structurilor de lucru ale OCDE relevante pentru preocupările băncii centrale (Comitetul pentru piețe financiare și subgrupul de lucru consultativ privind codurile OCDE de liberalizare, cele patru grupuri de lucru din cadrul Comitetului pentru statistică și politici statistice), prin participarea la reuniunile acestora, precum și la alte evenimente punctuale. Fiind membră a Rețelei internaționale pentru educație financiară a OCDE, BNR participă și la reuniunile unor structuri de lucru ale acesteia. Totodată, BNR – angajată încă din anul 2008, în conformitate cu mandatul său legal, în dezvoltarea relației cu această organizație – participă în calitate de invitat permanent la lucrările Comitetului național pentru aderarea României la OCDE, condus de prim-ministrul României, care asigură coordonarea politicii generale a procesului de aderare.

În ceea ce privește relația cu Parlamentul României, dialogul constant dintre Banca Națională a României și această instituție îmbracă multiple forme, printre care:

• elaborarea de puncte de vedere asupra unor proiecte de acte normative, fie la solicitarea comisiilor parlamentare, fie la cererea unor inițiatori;
• formularea de puncte de vedere, realizarea de materiale sau participarea la discuții/reuniuni ale comisiilor de specialitate din cadrul celor două Camere ale Parlamentului pe tematici precum politică monetară, stabilitate financiară, rezoluție bancară, afaceri europene sau sisteme de plăți;
• redactarea de răspunsuri la interpelările adresate BNR de senatori sau deputați.

Consecventă în promovarea transparenței și în asumarea responsabilității instituționale, BNR și-a îndeplinit și în anul 2024 rolul de furnizor de informație economică de calitate, reprezentată de datele statistice pe care instituția le produce conform cadrului legal și de analizele și lucrările de cercetare publicate. Un rol major în asigurarea comunicării atât cu publicul larg, cât și cu Parlamentul, revine rapoartelor elaborate de banca centrală. BNR transmite către președinții celor două Camere ale Parlamentului și către comisiile economice nu doar Raportul anual (obligație statutară), ci și Raportul asupra inflației și Raportul asupra stabilității financiare – alte două publicații importante ale băncii centrale, în care sunt explicate acțiunile acesteia în vederea asigurării stabilității prețurilor și a celei financiare. Numeroase subiecte relevante pentru activitatea băncii centrale sunt abordate în intervenții publice ale membrilor Consiliului de administrație, precum și cu prilejul unor seminare și simpozioane științifice; totodată, astfel de tematici fac obiectul unor demersuri de cercetare economică derulate în cadrul BNR.

În ceea ce privește activitatea de comunicare online a BNR, anul 2024 a fost marcat de lansarea unei noi versiuni a website-ului oficial – principalul canal de comunicare al băncii centrale –, realizată luând în considerare tendințele actuale și bunele practici din domeniu, inclusiv implementarea interfețelor grafice de tip mobile first și aplicarea principiilor UX (user experience), orientate către concizie, claritate și centrarea pe nevoile utilizatorului. Anul 2024 a consemnat și consolidarea strategiei de transmitere a mesajelor către publicul larg, reflectată printr-o creștere semnificativă a audienței și vizibilității, preponderent pe rețelele de socializare Instagram și LinkedIn. Un rol important a revenit și în anul 2024 platformei-forum OpiniiBNR, în cadrul căreia specialiștii din banca centrală abordează subiecte de actualitate, unele dintre articole fiind diseminate ulterior și pe rețelele sociale.

În activitatea de cooperare tehnică internațională a BNR, un loc special a continuat să revină relației cu Banca Națională a Moldovei (BNM). Un pilon important l-a reprezentat furnizarea de asistență tehnică în cadrul proiectului de twinning „Strengthening supervision, corporate governance and risk management in the financial sector”, dedicat sectorului financiar din Republica Moldova și implementat de un consorțiu de instituții având ca lider de proiect BNR. În perioada ianuarie 2023 – aprilie 2024 au avut loc multiple activități în cadrul acestui proiect de twinning, inclusiv două conferințe desfășurate la Chișinău și 80 de misiuni de asistență tehnică. Proiectul, lansat în octombrie 2021, a fost finalizat la data de 17 aprilie 2024. Un alt pilon al asistenței tehnice oferite Băncii Naționale a Moldovei îl constituie Acordul de cooperare dintre BNM și BNR semnat la data de 11 iunie 2021 la București, în scopul dezvoltării și extinderii cooperării dintre cele două bănci centrale în vederea promovării siguranței și a bunei funcționări a sistemelor financiar-bancare din Republica Moldova și din România. Totodată, BNR a acordat asistență tehnică în domeniul serviciilor financiare pentru BNM, Comisia Națională a Pieței Financiare și pentru Guvernul Republicii Moldova, prin intermediul unui consilier la nivel înalt al Uniunii Europene în Republica Moldova, în perioada decembrie 2023 – decembrie 2024, și va continua să sprijine acest proiect și în intervalul martie 2025 – martie 2026.

Pe parcursul anului 2024 a continuat și derularea fazei a doua a Programului de cooperare tehnică regională destinat băncilor centrale din Balcanii de Vest, la care BNR participă cu experți în domeniile: stabilitate financiară, politică monetară și cercetare, tehnologia informației, juridic, resurse umane și rezoluție bancară. De asemenea, BNR a fost implicată și în alte proiecte vizând acordarea de asistență tehnică unor țări din regiune sau din vecinătatea UE.

În planul educației financiare – care constituie o preocupare constantă a BNR –, pe lângă continuarea atât la nivel central, cât și teritorial, a unor programe și evenimente deja consacrate, anul 2024 a consemnat și lansarea a două noi proiecte. „Ateliere de educație financiară pentru profesori” se adresează cadrelor didactice din școli generale și licee, atât în calitatea lor de consumatori de produse și servicii financiare, cât și în cea de interlocutori, transmițători și multiplicatori de mesaje educaționale pentru elevi, în timp ce „Profesorii și educația financiară” este un proiect-pilot vizând crearea unui canal de dialog între specialiștii băncii centrale și cadrele didactice din București care predau discipline din sfera economică.

În cadrul Colecției „Biblioteca Băncii Naționale a României” a fost reeditată în 2024 lucrarea în trei volume „Sistemul bănesc al leului și precursorii lui”, elaborată de academicianul Costin C. Kirițescu. Lansarea noii ediții a acestei cărți de referință pentru istoria economică a României urmează a avea loc în cursul anului 2025.

În 2024 au fost întreprinse noi demersuri vizând aprofundarea conștientizării pe plan internațional a problematicii Tezaurului BNR trimis la Moscova în timpul Primului Război Mondial și încă nerestituit. În data de 5 martie 2024, la sediul Parlamentului European de la Bruxelles, a fost inaugurată, în prezența delegației Băncii Naționale a României, precum și a unui numeros public, expoziția The gold Treasure of the National Bank of Romania sent to Moscow and never returned – A claim older than a century. La acest eveniment au participat și numeroși europarlamentari din toate grupurile politice, atât români, cât și din alte țări. Expoziția a fost deschisă trei zile, pe parcursul cărora au fost prezentate dovezi istorice, înscrisuri, probe juridice și angajamentele părților rusă și română în legătură cu rezerva de aur trimisă la Moscova. În aceeași zi, în ediția online a ziarului Politico a fost publicat articolul „The gold treasure of the National Bank of Romania that was sent to Moscow”, cu subtitlul „A claim older than a century – the odyssey of the central bank’s ’evacuated’ gold that was never returned after the First World War”. Articolul a fost inclus și în ediția tipărită din 7 martie 2024 a aceleiași influente publicații consacrate problematicii europene. Totodată, la data de 6 martie 2024, la Universitatea Liberă din Bruxelles, cu sprijinul Institutului Cultural Român, a avut loc dezbaterea cu tema Le trésor de la Banque Nationale de Roumanie envoyé à Moscou – une créance qui date depuis plus d’un siècle. Astfel, opinia publică internațională a fost informată pe larg despre creanța validă și exigibilă deținută de România asupra Federației Ruse, iar subiectul a fost introdus pe agenda instituțiilor Uniunii Europene. Relevantă în acest sens este adoptarea cu o mare majoritate de voturi, în ședința plenară a Parlamentului European din 14 martie 2024, desfășurată la Strasbourg, a Rezoluției referitoare la returnarea tezaurului național al României.

Tot în cursul anului 2024, BNR a organizat în întreaga sa rețea teritorială colțuri tematice dedicate acestei problematici. În paralel, a fost concepută o expoziție realizată într-o manieră inedită prin utilizarea unui modul expozițional vitrat, instalat în perioada decembrie 2024 – februarie 2025 în fața sediului central al instituției. Publicul a avut acces la informații și imagini referitoare la rezerva de aur a BNR din perioada 1881-1917, la cele două transporturi ale tezaurului românesc la Moscova, la confiscarea rezervei de aur de către bolșevici, la evoluția problemei în perioada interbelică și în timpul regimului comunist, precum și la eforturile depuse de banca centrală pentru recunoașterea pe plan internațional a dreptului său de creanță asupra rezervei de aur trimise la Moscova.

Câți bani are Banca Națională a României

În ceea ce privește poziția financiară a Băncii Naționale a României, aceasta a înregistrat o consolidare considerabilă, capitalul propriu al instituției consemnând la 31 decembrie 2024 un nivel semnificativ pozitiv (48 516,9 milioane lei), cu 43 la sută superior celui din anul 2023. Acest nivel consistent al capitalului propriu întărește capacitatea BNR de a-și îndeplini atribuțiile legale naționale, precum și obligațiile care decurg din calitatea de membru al Sistemului European al Băncilor Centrale, garantându-i independența financiară și conferind credibilitate operațiunilor pe care le desfășoară.

Similar anilor anteriori, Banca Națională a României a acționat și în 2024 pentru asigurarea stabilității prețurilor și a stabilității financiare, precum și pentru îndeplinirea tuturor celorlalte atribuții prevăzute de lege, fără a se face apel la bugetul public. Mai mult, în condițiile preocupării manifestate pentru utilizarea eficientă a resurselor aflate la dispoziția sa, BNR a înregistrat la 31 decembrie 2024 un rezultat financiar pozitiv – ca urmare a profitului generat de activitatea de administrare a activelor și pasivelor în valută –, virând la bugetul statului 3 074,2 milioane lei.