Rebelul parfumeriei

Este considerat rebelul parfumeriei franțuzești. Nonconformismul parfumurilor sale a ridicat sprâncenele breslei parfumierilor francezi și pe cele ale clienților obișnuiți cu formulele tradiționale. După 11 ani, a dovedit însă că pariul pe libertate și libertinaj a fost câștigător.

Numele parfumierului Etienne de Swardt a fost legat mai întâi de brandul Givenchy, unde a condus divizia de parfumuri masculine a casei. Apoi, a îndeplinit rolul de consultant al grupului LVHM. Niciunul dintre aceste scenarii nu s-a potrivit cu firea sa rebelă. A plecat din aceste companii, ce par visul oricărui parfumier, și și-a fondat propriul „stat liber al parfumurilor” – casa de parfumuri de nișă Etat Libre d’Orange. Colecția brandului pe care l-a creat în anul 2006 numără în prezent 39 de parfumuri. Toate, inovatoare în ceea ce privește ingredientele și insolente prin denumirile pe care le poartă. Etienne de Swardt a creat, printre altele, un parfum pe care l-a botezat „Sfârșitul lumii”, în care a împletit și o aromă subtilă de popcorn, pentru că la sfârșitul lumii ne vom uita ca la un film. Cu toate că au fost primite cu scepticism la început, dar în timp creațiile sale au câștigat inima publicului și i-au adus o serie de premii, printre care și Premiul Juriului de Specialitate oferit de către Asociația Franceză a Parfumierilor pentru inovație și îndrăzneală în parfumerie.

Ce v-a determinat să părăsiți două case de parfumuri importante și să porniți un business
personal?

O serie de angoase constructive, câteva atacuri de panică prolifice și aroganța mea, uneori prostească, m-au făcut să plec din corporații și să-mi urmez propriul drum, ghidându-mă după citatul lui Scott Peck care îndeamnă la a urma mereu calea mai puțin bătătorită. În afara marilor companii, pot combina poezia cu arta parfumeriei. Sunt îndrăgostit de literatură și consider parfumul o pârghie nemaipomenită prin care îmi pot hrăni pasiunea de a spune povești. Casa mea de parfumuri este mai întâi un loc al poeziei. La noi, poezia este mai presus de rețetă. Dacă vrei să alegi un parfum după lista de ingrediente, nu suntem locul potrivit. Este mai bine să mergi la casele de parfumuri tradiționale, unele dintre ele niște rechini ai societății de consum.

Cum este să fii un parfumier antreprenor?

Sunt un oportunist de când mă știu. Iau banii și fug din tot ceea ce fac și voi plăti pentru asta când, într-o zi, voi fi prădat de îngrijitoarea mea. Glumesc, desigur, dar, revenind la un ton mai serios, cred că creativitatea este scutul care mă apără de toate provocările antreprenoriale. E ceea ce mă ajută să ies din bucluc într-o zi în care fluxul de numerar este redus.

Pe website-ul casei de parfumuri pe care o conduceți vă prezentați ca fiind parfumierul scandalagiu. De ce?

Reprezint cea mai avansată formă de impostură în arta parfumeriei, pendulând între onestitate pură și marketing ticălos. Există un singur principiu de la care nu fac excepție: calitatea. În rest, este propria-mi lipsă de sens și fantezia vicioasă. Industria parfumurilor este o mascaradă. Suntem cu toții atât de stângaci atunci când ne confruntăm cu o emoție de tip olfactiv… Suntem stângaci în vorbe, în percepția obiectivă. Prin urmare, arta parfumeriei devine un tărâm al pretențiilor care rămân nesatisfăcute și al scuzelor ulterioare, care își atrage clienții prin ambalaje în stil baroc și asocierea cu celebrități de la Hollywood. Un șir neîntrerupt de trădări, care se întâmplă de secole – cam așa ar putea fi definită industria noastră. La Etat Libre d’Orange, facem surf pe valul acesta al exigențelor, aplicând cu scrupulozitate o singură lege: calitatea ingredientelor. Restul nici nu mai contează, având în vedere că am ales calea mai puțin bătătorită și noi ne simțim vii prin ceea ce facem. Existențialismul și poezia te obligă.

Dacă ar fi să vă prezentați prin intermediul unui parfum, care ar fi ingredientele acestuia?

Piele și trandafir, pentru a des­chide simțurile. Mai ales pe cel tactil. Acestea sunt ingredientele unui parfum care te face să tresari precum o atingere.

Care este rolul jucat de parfumuri în viața oamenilor și cât de important este să porți parfumul potrivit?

Eu cred că frivolitatea va salva lumea. Va reprezenta forma de protecție extraordinară îm­potriva rigorilor, pe care ne-o vom pulveriza pe piele. Da, încurajez frivolitatea, distracția și libertinajul marchizului de Sade. Prin urmare, deschideți-vă în fața experiențelor, asumați-vă riscuri și iubiți! Parfumurile vă vor ajuta să fiți orice personaj: dramatic, intens sau frivol.

Ați creat zeci de parfumuri. De care sunteți cel mai mândru?

De „După-amiaza unui Faun” (The Afternoon of a Faun), parfumul creat în 2012 împreună cu mentorul meu, Jacques Damase. Am făcut acest parfum gândindu-ne la gloria eternă a lui Nijinski dansând în rolul Faunului, în 1912, și șocând Parisul. Faunul nostru parfumat reprezintă reîncarnarea dansului, a poeziei lui Mallarmé și a muzicii lui Debussy.

Parfumurile pe care le creați nu au nimic de-a face cu parfumeria tradițională. Cum au fost primite de public?

Comunitatea creată în jurul parfumurilor noastre este precum un stat independent, format din cei care își doresc să poarte pe piele miresme unicat. Iar numărul lor este în creștere. În această casă de parfumuri, metabolizăm atât de multe ingrediente – sinceritatea, impostura, naivitatea, vese­lia lipsei de sens, delicatețea, marketingul obraznic, viciul în stare lichidă, poțiunile antidisperare, amuzamentul, aroganța, provocarea. Putem fi niște ciudați, niște oameni normali, escoci sau oameni de bine, chiar criminali de am fi, cu toții capitulăm în fața mirosului unui trandafir bulgăresc, împle­tit cu note de piele, combinate cu zâmbetul seducător dinaintea sărutului.