România intră în era Medicinei 3.0 și găzduiește primul Congres Internațional de Longevitate din Europa de Sud-Est

România intră în era Medicinei 3.0 și găzduiește primul Congres Internațional de Longevitate din Europa de Sud-Est

Reading Time: 3 minute

Bucureștiul a fost, pentru câteva zile, un punct de reper pe harta mondială a longevității. La Biblioteca Națională a României a avut loc ieri primul Congres Internațional de Longevitate din România și din Europa de Sud-Est, organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, eveniment care marchează trecerea de la informare la acțiune concretă în domeniul medicinei longevității.

Este un pas strategic pentru România: o țară care începe să se alinieze mișcării globale dedicate extinderii duratei vieții trăite în sănătate și tranziției către Medicina 3.0 – o medicină preventivă, personalizată și bazată pe știința longevității.

Evenimentul a reunit zece cercetători internaționali de top din șapte țări, alături de specialiști români din geriatrie, neuroștiințe și sănătate publică. Printre instituțiile reprezentate s-au numărat Harvard Medical School, Yale University, LEV Foundation (SUA), Karolinska Institutet (Suedia), University of Salford, Barts Heart Center, University of Birmingham (Marea Britanie) și Israel International Longevity Alliance – instituții aflate în avangarda cercetării despre cum putem încetini, opri sau chiar inversa procesele biologice ale îmbătrânirii.

În fața unui public numeros – medici, profesori universitari, studenți la medicină și cercetători – specialiștii au adus o perspectivă comună: longevitatea nu mai este un vis îndepărtat, ci o direcție științifică de cercetare accelerată.

Dr. Aubrey de Grey, președintele LEV Foundation (SUA), considerat una dintre cele mai influente voci în domeniu, a vorbit despre ceea ce numește „viteza de evadare a longevității” – momentul în care întinerirea celulară devine mai rapidă decât procesul de îmbătrânire. În acest moment nu putem realiza cu adevărat întinerirea celulară a întregului corp. Tehnologiile de ultimă generație vor fi esențiale pentru a readuce organismul într-o stare funcțională, prin repararea diferitelor tipuri de deteriorări din corp. Cred că avem o șansă de 50% să atingem acest punct în următorii 12 până la 15 ani – ceea ce nu este deloc mult, a declarat Dr. Aubrey de Grey.

Dr. Sara Hagg, de la Karolinska Institutet, Suedia, a prezentat rezultatele cercetărilor sale despre îmbătrânirea biologică umană, subliniind că stilul de viață rămâne în centrul longevității sănătoase. Ceea ce știm până acum este că schimbările de stil de viață funcționează foarte bine pentru menținerea sănătății, iar în acest fel îmbătrânirea biologică este mai lentă. Acest lucru ajută la prevenirea multor boli, iar cercetările continuă pentru a înțelege mai bine mecanismele celulare ale îmbătrânirii, a explicat cercetătoarea.

De la Harvard Medical School, Patrick Paine a vorbit despre reprogramarea celulară, un domeniu care ar putea redefini medicina. Reprogramarea celulară înseamnă să readuci o celulă – de inimă sau de ficat, de exemplu – la o stare anterioară, mai tânără. Ținta finală va fi tratarea bolilor asociate vârstei, iar speranța este ca, în loc de efecte secundare, să avem beneficii secundare – cum ar fi faptul că trăim mai mult, a spus Paine.

Cercetările prezentate la București au arătat cât de rapid se transformă știința longevității într-un domeniu interdisciplinar: de la genetică și epigenetică la neuroștiințe și cardiologie preventivă. Profesorul João Pedro de Magalhães (University of Birmingham) a adus rezultate spectaculoase din studiul unor specii extrem de longevive, precum balena de Groenlanda sau șobolanul-cârtiță golaș, în timp ce profesorii Mark Tomás McAuley și Amy Morgan (University of Salford) au explicat legătura dintre inflamație, metabolism și epigenetică, oferind noi perspective terapeutice pentru prelungirea vieții sănătoase.

Cercetătoarea Luisa Bâcă, de la Barts Heart Center din Londra, a vorbit despre impactul îmbătrânirii asupra ritmului cardiac și despre potențialul prevenției în bolile cardiovasculare. Iar Dr. Raghav Sehgal, de la Yale University, a prezentat modele de analiză multi-sistemică a îmbătrânirii, care integrează date biologice, neurologice și metabolice – o abordare specifică Medicinei 3.0.

Fondatorul International Longevity Alliance, Ilia Stambler, și președintele ILA, Alexander Tietz-Latza, au pledat pentru includerea dreptului la longevitate sănătoasă în categoria drepturilor fundamentale ale omului – o idee care câștigă tot mai multă tracțiune la nivel internațional.

Congresul Internațional de Longevitate a fost organizat în parteneriat cu International Longevity Alliance și Vetek Association – The Movement for Longevity and Quality of Life, deschizând oficial Longevity Expo Forum Fest – primul târg din România dedicat longevității, organizat de Antena 3 CNN și Longevity Magazine.

Evenimentul a confirmat că România nu mai este doar spectator în fața revoluției longevității, ci un participant activ la definirea unei noi paradigme medicale: cea a Medicinei 3.0, în care știința, prevenția și tehnologia se unesc pentru a transforma nu doar durata vieții, ci și calitatea ei.