România lucrurilor care vorbesc în rețea

România lucrurilor care vorbesc în rețea

Cu nici 20 de angajați la birourile din Praga și București, Simple IoT își propune să conecteze câteva zeci de milioane de obiecte în următorii ani, în România.  Dan Vlad, CEO și fondator al companiei, ne spune la ce să ne așteptăm de la revoluția Internet of Things.

Ce proiecte IoT ați demarat până acum în România?

Primele proiecte demarate de Simple IoT în România au avut ca premisă două nevoi fundamentale ale clienților: prima se referă la informații pe care nu le puteau obține sau care aveau un cost de obținere foarte ridicat și cea de-a doua, cu un impact mai larg, se referă la utilizarea eficientă a resursei umane, mai ales în contextul dificultăților găsirii forței de muncă, în activitățile re­levante pentru business și degreva­rea acestora de activități repetitive și simple. Conectivitatea oferită de noi este cea mai bună soluție pentru situațiile în care clientul are nevoie de informații specifice și precise de la echipamentele sale, dar în același timp și de o durată de viață mare a bateriei, cu o autonomie de ordinul anilor, precum și un cost de deținere și utilizare redus. Vorbim de proiecte de asset tracking în domeniul curieratului, de proiecte de monitorizare a temperaturii în spații de birou, de monitorizare a utilizării optime a spațiului atât a sălilor de ședințe, cât și a zonelor de birou de tip flexi-desk. Avem în lucru și proiecte de smart parking, bike monitoring, occupancy în spații de horeca, asset tracking în zona de pharma, smart metering pentru utilități etc.

Cum ar arăta o hartă locală a obiec­telor conectate?

Se poate vorbi de obiecte conectate de la 50-100 milioane până la 2-300 mi­lioane la nivelul României și de mi­liarde de obiecte conectate la nivel european. Valoarea de piață este cu siguranță la nivel de miliarde, poate zeci de miliarde de euro. România este avidă să aibă acces la IoT și are mare nevoie. IoT compensează, ajută enorm într-o țară relativ mare, cum este România, cu o infrastructură destul de precară. Și, de asemenea, să nu uităm de “creierele tech” din România, de IT-iștii și companiile tech care astfel vor avea o nouă oportunitate de business și de dezvoltare.

Care este strategia de business cu birouri în două țări?

Simple IoT este o echipă formată din români și cehi; biroul local și cel din Praga vor depăși 20 de angajați până la finalul anului. Avem, de asemenea, suport de la Sigfox (partenerul francez – n.r.) la nivel global, cu colegi în birouri din Paris, Toulouse, Copenhaga și Londra. Din punctul de vedere al estimărilor financiare, preferăm să vorbim mai degrabă după ce vom depăși primul an de activitate pe piață, având în vedere că planurile noastre urmăresc și o dezvoltare regională. Preferăm să facem și apoi să vorbim, să ne concentrăm mai degrabă pe usecase-uri, pe implementări reale și cu valoare adăugată și în momentul în care vom crește vom vorbi și despre aceste cifre. Am pornit cu ideea de a oferi acces României la o infrastructură eficientă de IoT, la o rețea peste care să putem construi un ecosistem de aplicații și hardware descentralizat, un playground al startup-urilor, spin-off-urilor, multinaționalelor, dar și al companiilor tradiționale ro­­mâ­nești mari. Ideea de acces la in­frastructură înseamnă deschiderea unor posibilități cu impact direct în dezvoltarea sectorului economic, mai ales al celui antreprenorial. Impact la o rețea de IoT aici și acum, la un cost mic, care facilitează implementarea de zeci și sute de mii de senzori se va simți într-un mod similar cu accesul la internet și la telefonia mobilă la finalul anilor ’90.

Care este schema unui sistem IoT?

Noi privim un sistem IoT ca având patru componente: senzorul – de unde vine informația, conexiunea – pe unde se transportă informația, in­ter­preta­rea – cloudul unde se interpretează informația primită în context, interfața – unde vede utilizatorul informația și interpretarea ei într-un mod util acestuia. Avem în portofoliul global peste 700 de dispozitive cu nevoie mică de consum de energie (durata bateriei foarte mare în mod real, nu în laborator, de peste 7-10-12 ani, depinde de fiecare caz în parte), ceea ce, cumulat cu costul redus de conectivitate pe care îl oferim, duce la un total cost of ownership foarte redus. Practic, directorii financiari ne primesc cu brațele deschise, căci acum își pot estima predictibil costul pe 3-5 ani și mai mult de utilizare a device-urilor IoT și, ca urmare, știu ROI-ul fiecărui proiect cu implementare IoT. O serie de industrii unde oferim dispozitive și valoare adăugată prin serviciile noastre sunt transport și logistică, utilități, agricultură, smart buil­ding, smart city, asigurări, retail, e‑commerce, cold chain etc.

În ce spectru de rețea funcționează echipamentele?

Este folosită frecvența de 868 MHz, iar pentru spectrul radio utilizat nu este necesară licențierea, fiind o frecvență liberă dar reglementată din punctul de vedere al utilizării la nivel european, reglementare transpusă și în legislația locală. Conform acestor condiții și obligații, toate sistemele care utilizează acest spectru trebuie să respecte anumite reguli de încărcare a acestuia, reguli care la nivel de Sigfox sunt integrate în tehnologie.

Ce cantitate de date este folosită în comunicarea dintre echipamentele IoT?

Ca să facem o analogie, nu ai nevoie de un camion pentru a transporta un singur laptop. Este suficient să ai o geantă și să te urci pe o trotinetă electrică. Sigfox a descope­rit o lume ce avea nevoie să fie conectată și noi aderăm la această viziune. Foarte multe echipamente IoT nu au nevoie să ne zică prea multe. O ușă vrem să ne zică dacă este închisă sau este deschisă, un contor să ne transmită câteva cifre de consum, un senzor de parcare dacă se află o mașină deasupra lui sau nu. În cele din urmă contează imaginea de ansamblu. Noi punem la dispoziție piesele de puzzle, care puse împreună îți permit să vezi imaginea de ansamblu. Astfel, am observat că circa 90% din usecase-urile IoT au nevoie de informații care se pot transmite în 12 bytes sau mai puțin, așadar nu este necesară o compresie de date.

Simplu de investit

Simple IoT este fondată de Dan Vlad, care este și CEO-ul companiei, iar printre investitori se numără Alexandru Lăpușan (CEO & founder la Zitec), Dragoș Dinu (ex-CEO Țiriac Holding și A&D Pharma) și Laurențiu Scheușan (ex-CEO la Labormed Alvogen). Partenerul francez Sigfox numără printre investitori companii de top precum: Samsung, Salesforce, Intel Capital, Total, Engie, Eutelsat, Telefonica sau Mitsubishi Heavy Industries. Sigfox are peste 650 de clienți de la nivel mondial, între care Groupe PSA, Michelin, Total, Free, Bosch, Louis Vuitton, Nestlé sau Danone.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 334 (iulie 2019). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.