Roxana Voloșeniuc, ELLE & ELLE Deco: Cum se construiește un reper, estetic, etic și cultural

Roxana Voloșeniuc, ELLE & ELLE Deco: Cum se construiește un reper, estetic, etic și cultural

Reading Time: 5 minute

Roxana Voloșeniuc, Publisher & Editor in chief ELLE & ELLE Deco, vorbește despre cum o publicație  construiește un reper, estetic, etic și cultural într-o lume cu valori tot mai volatile.

Cum caută ELLE România să se mențină una dintre cele mai influente voci în modă și cultura contemporană?

Cred că secretul stă în capacitatea de a rămâne curios și atent la ceea ce se schimbă , nu doar în modă și beauty, ci mai ales în cultura contemporană. De peste 25 de ani, încerc să fiu conectată la tot ce se transformă în artă, tehnologie, în street style sau în mentalitatea noilor generații. ELLE România funcționează ca un radar pentru tot ce e relevant și semnificativ în lumea în care trăim, nu doar pentru ce e la modă. De aceea, vocea noastră are credibilitate: pentru că nu e superficială, ci înrădăcinată într-o înțelegere reală a culturii și a direcției în care merge societatea.

Ai fost cel mai tânăr redactor-șef din întreaga rețea internațională. Cum a influențat asta modul în care a evoluat ELLE România în ultimii 25 de ani?

Nu știu dacă vârsta mea a influențat direct evoluția revistei, dar cu siguranță a influențat modul în care m-am raportat eu la această poziție și la misiunea mea editorială. La 25 de ani, eram o femeie foarte tânără, frumoasă, dar care simțea nevoia să demonstreze permanent că merită acest rol. A fost, într-un fel, un handicap inițial, eram nevoită să lupt nu doar cu provocările meseriei, ci și cu prejudecățile. A trebuit să fiu mai muncitoare, mai pregătită, mai implicată decât oricine, ca să conving că alegerea făcută de cei care m-au numit redactor-șef nu a fost o greșeală.

Probabil că acest efort constant de a dovedi competență, integritate și viziune a influențat, într-un mod foarte profund, identitatea revistei.

Cum se îmbină online-ul și printul în viziunea editorială?

ELLE România a fost un early adopter al digitalului și probabil că tocmai această deschidere timpurie explică de ce suntem astăzi singura revistă de modă internațională care a rămas activă în România. De la început am încercat să construim o singură voce editorială, indiferent de platformă, chiar dacă echilibrul nu e întotdeauna ușor de păstrat. Online-ul cere rapiditate, conținut instant gratification, știri scurte, texte ușoare, catchy. Publicul de print caută, în schimb, profunzime, calitate, formă și conținut și face un gest de încredere atunci când cumpără revista. Am învățat să navigăm între aceste lumi, fără să le opunem, ci cultivând o complementaritate editorială care ne menține relevanți pe ambele fronturi.

Cât loc mai este pentru print în viitor? Cum vezi evoluția presei scrise în anii următori?

Cred că ideea „printul moare” este o generalizare grăbită. Da, dispare un anumit tip de print , acela de larg consum, care nu mai aduce valoare adăugată reală. Dar revistele de nișă, bine făcute, care vorbesc unui public educat, curios și cultivat, nu doar că vor rezista, ci vor deveni din ce în ce mai valoroase. ELLE, chiar dacă are un spectru larg ,modă, beauty, cultură, lifestyle, este, în esență, o revistă de nișă. Pentru că se adresează unui public care vrea conținut de calitate și este dispus să plătească pentru el.
În anii care vin, îmi doresc ca fiecare ediție a revistei să fie tratată ca un obiect de colecție. Să fie un „statement piece” – prin calitatea textelor, a imaginilor, a temelor alese. Să fie genul de revistă pe care o păstrezi, așa cum păstrezi un album de fotografie sau o carte importantă.
În ceea ce privește viitorul presei online, sunt convinsă că modelul sustenabil este cel al subscripției. Conținutul relevant are valoare și ar trebui să fie tratat ca atare. Cred că în curând, site-urile care produc conținut original, documentat și valoros vor cere cititorilor să contribuie la acest efort. Iar cele care doar reproduc, simplifică sau multiplică materialele altora vor dispărea treptat. Așa cum ar fi normal.

Ai declarat într-un interviu că „moda poate să schimbe și mentalități”. Cum crezi că poate face acest lucru și ce spune azi despre România modul în care percepem aici moda?

Moda are o forță de comunicare extraordinară. Este un limbaj universal, un canal care ajunge la mase, uneori mai eficient decât orice manifest. De-a lungul timpului, prin modă s-au transmis mesaje esențiale , de la cele legate de identitate, gen, rasă sau clasă socială, până la mișcări sociale precum #MeToo. Mesajele inscripționate pe haine, alegerea unor modele atipice, diversitatea lor, toate acestea sunt forme prin care moda schimbă conversația.
În România, lucrurile încep să se schimbe vizibil. Moda nu mai este percepută doar ca ceva frivol, ci începe să fie înțeleasă ca o industrie creativă complexă, cu impact economic și social. Mă bucur că Bucharest Fashion Week, eveniment pe care l-am fondat, a contribuit la această schimbare, punând designerii români în dialog cu scena internațională și atrăgând atenția asupra antreprenorilor locali din acest domeniu.
Moda creează context și pentru alte industrii: de fotografie, film, beauty, producție și poate deveni un motor de dezvoltare reală. Este o industrie tânără în România, dar face pași mari. Mi-aș dori ca în curând și autoritățile să înțeleagă importanța ei strategică, așa cum se întâmplă în țări precum Italia sau Franța.

Cum a ajuns Chiara Ferragni pe coperta ELLE România?

Chiara Ferragni a apărut pe coperta revistei în urma unei colaborări cu un brand românesc care avea deja o relație profesională cu ea. Prin intermediul acestei conexiuni, i-am propus coperta și am lansat invitația de a participa la Bucharest Fashion Week. A fost o decizie editorială pe care mi-am asumat-o, în ciuda controverselor din trecut. Din informațiile pe care le aveam la acel moment, ea se reabilitase, iar prezența sa recentă în cadrul aniversării ELLE International, de la Milano, precum și invitațiile primite de la branduri de top precum Schiaparelli, Stella McCartney sau Moncler, au confirmat că ea rămâne o voce relevantă în moda globală. Este, până la urmă, primul mare influencer „inventat” de era digitală și continuă să aibă un impact major. Totodată, prezența ei în România a avut un impact major.

Ce presupune alegerea personajului pentru copertă și ce căutați să transmiteți prin alegerile făcute?

Coperta este întotdeauna o declarație de intenție. Alegem personaje care întruchipează motto-ul nostru: sexy, stylish, spirited. Iar acel „spirited” e esențial pentru că nu ne interesează doar imaginea, ci și substanța. Persoana de pe copertă trebuie să aibă ceva de spus. Pentru că acel interviu, cover story, trebuie să umple patru, cinci, uneori chiar șase pagini cu idei, experiențe, puncte de vedere. Așadar, căutăm figuri relevante, care au făcut ceva în viața lor și cu viața lor. Coperta trebuie să inspire, dar și să reflecte direcția în care merge conversația culturală în acel moment.

În ce fel se reflectă în ediția locală ceea ce oferă ELLE în alte țări?

Fiecare ediție ELLE are la bază același ADN: modernitate, feminitate, curaj și un spirit deschis spre schimbare. Dar acest ADN trebuie adaptat cultural.
Dacă în trecut existau mai multe schimburi de interviuri și materiale între edițiile internaționale, acum, în era digitală, lucrurile se consumă rapid online. Un interviu exclusiv cu o vedetă internațională, publicat de ELLE UK sau ELLE USA, este vizibil instant pe toate platformele, ceea ce înseamnă că nu îl mai poți republica o lună mai târziu într-o revistă print. Drept urmare, în prezent, aproape 95%, uneori chiar 100% din conținutul fiecărei ediții ELLE România este produs local. Și suntem mândri de asta.

Cum ajută ELLE România să fie parte dintr-un grup media puternic, cum este Ringier?

Întotdeauna am crezut în puterea colaborării. Dacă vrei să mergi repede, mergi singur. Dacă vrei să mergi departe, mergi împreună. A fi parte dintr-un grup media internațional puternic înseamnă nu doar sprijin financiar sau logistic, ci și acces la tehnologii avansate, know-how și o rețea de titluri cu care putem crea sinergii.
Suntem norocoși să avem acces la resurse tehnologice unice în România inclusiv instrumente de inteligență artificială care ne ajută în analiză de conținut, targetare, distribuție de content etc. Asta ne permite să fim nu doar relevanți editorial, ci și eficienți în felul în care ajungem la cititor.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 396 (1 – 31 august 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.