Salt Bank: Când diferențele apropie

Salt Bank: Când diferențele apropie

Reading Time: 3 minute

Multiculturalismul nu e despre diversitate pe hârtie, ci despre oameni care învață să colaboreze și să se înțeleagă zi de zi. La Salt Bank România, colegii din Turcia, Ucraina, Siria, Pakistan și India fac din diferențe un avantaj real.

Ce au în comun un analist turc, un specialist în date din Ucraina, o PR-istă cu rădăcini pakistaneze, un web developer cu origini siriene și un director de call center venit din Istanbul? La Salt Bank, lucrează cot la cot cu români și transformă multiculturalismul într-o realitate de zi cu zi.

Într-o clădire de corporație din zona Pipera, într-una dintre bucătăriile destinate angajaților, o echipă de colegi discută despre mâncare. Unul visează la sarmalele de Crăciun, altul ține post de Ramadan, altul e vegetarian. Și totuși, comanda de prânz merge la comun, cu înțelegeri tăcute și glume schimbate în trei limbi. Nu pare mare lucru. Dar tocmai acest detaliu simplu vorbește despre ce înseamnă multiculturalismul într-o companie: încredere, adaptare și deschidere.

Salt Bank România nu e doar o bancă digitală. E și o minihartă a lumii. În echipă lucrează oameni din mai multe țări de pe glob, alături de români. Ceea ce pentru unii poate părea o provocare organizațională, pentru ei este un atu zilnic. Murat Husamoglu, născut în Turcia și Director al departamentului Care Centerului, spune simplu: „Eu mă simt român. Am venit pentru trei ani și am rămas de 17. Aici m-am integrat fără să-mi dau seama. După două luni ieșeam în oraș cu colegii”.

Comunicarea l-a surprins inițial – „individualismul” i s-a părut greu de înțeles – dar și-a găsit rapid locul. Spune glumind că mai verifică uneori partea de scris în limba română cu ChatGPT înainte de un email oficial. Asta pentru că a învățat singur limba română. „Cred că România a fost cea mai bună alegere pentru mine, pentru că am fost primit foarte bine”, mai spune Murat. Merge de patru ori pe an în Turcia, la mama, sora și nepotul lui, însă și aceștia îi întorc adesea vizitele. Între timp, Murat a cumpărat un apartament în România, are prieteni români apropiați și lucrează zilnic în limba română.

Ekin Cosardeniz, tot din Turcia, este Growth Strategy Analyst și nu a venit complet „pe neștiute” în România. Lucrând anterior în fintech în Istanbul, vizita țara în interes de serviciu, cam două luni pe an. „Lucrând într-o echipă multiculturală, discuțiile devin mai bogate. Nu e doar despre muncă, e și despre cum vezi lumea”, spune el. Deși recunoaște că româna nu e punctul lui forte, a învățat câteva expresii și înțelege conversațiile de zi cu zi. Prietenii? Mai ales români. Clienții? Foarte asemănători, indiferent de țară: „Când lucrezi cu mulți oameni, vezi că toți au tendințe similare”.

Kiran Bhatti, Senior PR & Internal Communications Specialist, cu tată pakistanez și mamă româncă, spune că Salt Bank este prima experiență în care multiculturalismul nu e doar un cuvânt din prezentare. „E altceva să te simți văzut. În Ramadan, colegii au grijă să nu îți facă poftă sau să te tenteze cu vreo mâncare, îți respectă programul. Nu avem încă zile libere pentru sărbători religioase, dar există grijă, există considerație.” Merge des în Pakistan, dar studiile le-a făcut în România, iar majoritatea prietenilor sunt români. Ține sărbătorile ortodoxe și musulmane, celebrând cultura ambilor săi părinți. O poveste amuzantă împărtășită de ea a fost de un Paște când părinții erau plecați și ea, musulmană, s-a întâlnit cu o prietenă catolică, pentru a sărbători Paștele Ortodox.

Pentru Cheiri Muthanna, web developer cu origini siriene, dar născut în România, multiculturalismul nu înseamnă diferențe majore de mentalitate: „Suntem pe același vibe”. Și totuși, chiar dacă nu practică religia, știe când sunt sărbători musulmane și simte că aceste detalii aduc apropiere. A crescut în România, dar are în spate o identitate dublă care îl face să înțeleagă mai bine și ce e „dincolo de birou”.

Iar Myhaylov Karpiuk, venit din Ucraina, remarcă un aspect aparent banal, dar definitoriu: „Cea mai interesantă parte e când mergem la prânz. Îți dai seama că pentru unii e ceva normal, pentru alții e complet nou”. Pentru el, România a devenit o a doua casă – cunoaște munții țării mai bine decât un român de rând și își amintește zâmbind cum s-a mirat că prejudecățile nu s-au confirmat. Ce au în comun toate aceste povești? Faptul că n-au fost scrise în PowerPoint-uri despre „diversitate”, ci în cafele băute împreună, glume spontane și atenție reciprocă.

Într-o lume în care multiculturalismul riscă să fie redus la checklisturi, Salt Bank arată că e vorba, de fapt, despre oameni care aleg să colaboreze, să învețe unii de la alții și să creeze un spațiu unde fiecare aduce ceva în plus – nu în minus.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 393 (15 mai – 15 iunie 2025). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.