Simona Cocoș, Zentiva: Pledoarie pentru dezvoltare sustenabilă

Simona Cocoș, Zentiva: Pledoarie pentru dezvoltare sustenabilă

Reading Time: 5 minute

Una dintre companiile campioane în domeniul sustenabilității, Zentiva, se pregătește pentru un viitor cu provocări tot mai mari. Simona Cocoș, directorul general al Zentiva România, face un bilanț al anului 2024 și ne deschide larg o fereastră către viitorul industriei, având în vedere noile reglementări europene, dar și naționale.

Care a fost principala provocare din 2024?

Și în 2024, industria medicamentelor generice din România se confruntă cu aceleași probleme cărora încercăm să le facem față de câțiva ani de zile: reglementările de preț (politica prețului celui mai mic prin comparație cu prețurile din alte 12 țări), fiscalitatea aplicată specific industriei (taxa clawback), modul nesustenabil de cheltuire a bugetului sănătății (întârzierea intrării pe piață a genericelor care eficientizează bugetul și tratează mai mulți pacienți).

În 2023, s-a realizat o actualizare a prețurilor cu inflația la medicamentele cu prețuri până în 50 de lei, însă mediul de operare este încă dificil pentru producătorii de medicamente generice. Spre exemplu, taxa clawback, care, începând din 2023, a fost stabilită la 15% pentru toate medicamentele generice, are încă o valoare dificil de suportat pentru medicamentele cu prețuri mici, făcând ca multe dintre acestea să devină nesustenabile.

În plus, dependența de importuri pentru materii prime – România importă aproape toate materiile prime necesare pentru producția de medicamente – face piața internă vulnerabilă la fluctuațiile de preț și la problemele de aprovizionare la nivel global. Aceste provocări subliniază necesitatea unor politici de susținere a industriei medicamentelor generice, pentru a asigura accesul pacienților la tratamente esențiale și pentru a menține sustenabilitatea producătorilor locali.

Ce loc joacă sustenabilitatea în planurile Zentiva România?

Sustenabilitatea ocupă un rol central în strategia de afaceri a Zentiva România, fiind integrată în toate aspectele operaționale și de responsabilitate socială ale companiei. Istoric, o serie de aspecte care intră astăzi sub termenul de sustenabilitate au făcut mereu parte din cultura companiei, precum diversitatea, egalitatea de gen și preocuparea pentru oameni – comunități și colegi. Altele s-au adăugat relativ recent – de cinci ani de zile contribuim la reabilitarea ecosistemelor, iar în ultimii ani am implementat zeci de programe de eficiență energetică și de reducere a consumului de resurse și a producției de deșeuri.

Cum arată inițiativele din acest domeniu la nivel de grup și unde se află România comparativ cu celelalte țări?

Compania și-a structurat abordarea sustenabilității pe trei piloni principali: Oameni, Parteneri și Planetă. Zentiva promovează diversitatea, echitatea și incluziunea în cadrul organizației. Zentiva a demonstrat un echilibru sănătos între genuri și generații în întreaga organizație. De asemenea, echipa Zentiva s-a implicat în sute de activități de voluntariat și suport financiar pentru comunități de persoane dezavantajate. Zentiva a transpus strategia privind schimbările climatice în acțiuni concrete, realizând îmbunătățiri semnificative în reducerea emisiilor de carbon, eficiența energetică, consumul de apă și gestionarea deșeurilor.

Compania a continuat programul de reabilitare a mediului, plantând din 2019 și până în prezent 145.000 de copaci în munții Făgăraș. Fabricile noastre din București sunt alimentate 100% cu energie regenerabilă și am derulat proiecte pentru utilizarea panourilor solare și de eficientizare energetică în producție. Zentiva și-a stabilit obiectivul de a atinge neutralitatea emisiilor de carbon pentru Scop 1 și Scop 2 până în 2030. Aceste inițiative reflectă angajamentul ferm al Zentiva România de a contribui la un viitor sustenabil, prin acțiuni responsabile față de oameni, parteneri și mediu.

Cum v-ați pregătit pentru raportările ESG și cum schimbă acestea activitatea de zi cu zi din companie?

Coordonarea raportărilor se realizează de la Praga, unde se află sediul central al grupului Zentiva. Avem deja trei ani de raportare a sustenabilității la nivel de grup, deci este un exercițiu pe care îl perfecționăm de la an la an. Însă cum spuneam, o mare parte dintre activitățile pilonilor noștri de sustenabilitate erau deja prezente în viața companiei și cunoscute colegilor.

Ce s-a schimbat este faptul că acum le facem cu obiective, angajamente și ținte măsurabile. În România vom face prima raportare CSRD (Directiva Europeană privind Raportarea Corporativă în materie de Sustenabilitate) la început de 2025; această reglementare impune companiilor să prezinte informații extinse și detaliate despre rezultatele în domeniul sustenabilității și implicațiile strategice asociate.

Cum vă așteptați ca directiva europeană pentru apele uzate să schimbe piața locală și cea europeană?

Sperăm ca această directivă să fie amendată, pentru că vizează doar industria farma și pe cea de cosmetice, ceea ce este total inechitabil. În mod clar directiva trebuie să conțină o plajă considerabil mai largă de contribuitori. Nu a existat o coordonare la nivelul Comisiei Europene, pentru că această directivă vulnerabilizează industria farma în condițiile în care, în același timp, la nivel european s-a stabilit un obiectiv strategic de asigurare a securității medicamentelor, prin încurajarea producătorilor și a producției de materii prime pe continent.

Care va fi efectul la raft al noilor reglementări?

Directiva înseamnă taxarea adițională a producătorilor. Iar producătorii fabrică medicamente într-un sistem cu prețuri reglementate, în care nu pot transfera mai departe costurile de producție. Cele mai vulnerabile sunt medicamentele cu prețuri mici. Este posibil ca medicamente generice de bază, care tratează cele mai frecvente afecțiuni, inclusiv cronice, să dispară din farmacii.

Care este impactul economic al industriei de generice în România?

Potrivit unui studiu IQVIA realizat la solicitarea APMGR, amprenta industriei de medicamente generice este de 17,4 miliarde de lei sau 1,1% din PIB-ul României pe 2023. Impactul direct, care reflectă producția, vânzările și angajările, este estimat la 5,9 miliarde de lei. Iar impactul indirect și indus se ridică la 11,5 miliarde de lei.

Ce caută românii când aleg medicamentele generice?

Românii au nevoie să beneficieze de medicamente generice la prețuri pe care să și le poată permită, în primul rând. Își doresc medicamente moderne și eficiente. Singura soluție pentru a le îndeplini aceste nevoi este ca producătorii să fabrice mai multe generice, să lanseze mai multe generice noi pentru moleculele care au ieșit de sub protecția patentelor, iar sistemul medical să aibă reguli de achiziție și prescriere care să prioritizeze genericele. Cu cât sunt utilizate genericele mai mult, cu atât se realizează o optimizare bugetară prin care pot fi tratați mai mulți pacienți. Însă, pentru a putea produce mai multe generice, fabricile de medicamente trebuie să aibă resurse disponibile să poată investi, ceea ce nu se poate face prin împovărare fiscală și fără sprijin guvernamental pentru investiții.

Care sunt planurile Zentiva în România pentru perioada următoare?

Pe termen lung, noi dorim să putem lansa mai multe medicamente generice, să aducem în piață generice accesibile pe segmente de afecțiuni cronice unde pacienții sunt dependenți de originale mai scumpe și să ne extindem prezența pe segmentul CHC (consumer healthcare), un segment în creștere care se bazează pe recunoașterea importantei prevenției și păstrării unui stil de viață sănătos.

Care credeți că vor fi cele mai importante provocări pentru mediul de afaceri în 2025?

Din păcate problemele industriei noastre nu se schimbă, ci doar se adaugă altele noi. Reglementările și politicile fiscale sunt cele mai mari piedici în calea dezvoltării noastre și a unui sistem de sănătate sustenabil și capabil să își trateze pacienții. Mai larg, pentru mediul de afaceri este de așteptat ca în viitorul apropiat să existe ajustări fiscale. Industria farma, care reprezintă un sector strategic al economiei românești, trebuie susținută și nu înfrânată printr-un mediu de operare ostil.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 389 (16 decembrie – 16 februarie 2024). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.