Sondaj IRES. Ce cred românii despre războiul din Ucraina. Câți ar fugi din țară

Reading Time: 5 minute

Războiul din Ucraina a devenit una dintre principalele teme de interes pentru români și a modificat ierarhia îngrijorărilor lor; războiul din imediata proximitate a României a făcut ca locul îngrijorărilor constante și ridicate privind starea de sănătate cauzate, în ultimii doi ani, în principal de pandemia de COVID-19, să fie luat de frica față de război, iar informații asociate cu evenimentele din Ucraina au creat panică, generând comportamente de masă printre români. Un sondaj de opinie realizat de IRES răspunde la principalele întrebări ale momentului despre războiul din Ucraina.

Aproape 8 din 10 români urmăresc evoluția evenimentelor din Ucraina

Sondajul IRES relevă un interes deosebit al românilor pentru evenimentele din Ucraina, generate de invazia de către Federația Rusă. Aproape 8 din 10 români declară că urmăresc ce se întâmplă în Ucraina, iar canalul principal de informare este televiziune, fie că este vorba de programe urmărite la televizor, dar și de cele transmise online de către posturile tv. Rețelele sociale sunt principalul mijloc de informare pe acest subiect pentru 27% dintre respondenți. Faptul că războiul din Ucraina ocupă un loc semnificativ pe agenda românilor este indicat și din ponderea ridicată a celor care spun că se informează cu privire la acest subiect din discuțiile în familie, ori cu prietenii.

20% dintre participanții la sondaj spune că nu este interesată de evenimentele din Ucraina și nu urmărește acest subiect.

Românii sunt acum mai mult îngrijorați de război, decât de altele

Dacă în anul 2021, principalele îngrijorări ale românilor erau legate de bunăstare și de starea de sănătate, odată cu începerea războiului în imediata proximitate a țării noastre și mediatizarea intensă a evenimentelor din Ucraina, îngrijorările legate de starea de sănătate au cedat locul fricii față de război.

Dar pentru că războiul este unul potențial, la acest moment, pentru România, iar creșterea prețurilor accentuată de la începutul acestui an este e una reală, prețurile rămân cea dintâi grijă a românilor și este într-o continuă creștere.

Războiul din Ucraina generează sentimente negative

Războiul din Ucraina are rezonanțe emoționale puternice la români; teama, compasiunea, tristețea și îngrijorarea fiind principale sentimente asociate cu acest eveniment. Majoritatea dintre participanții la sondaj – 61% – experimentează sentimente cu caracter negativ cu privire la evenimentele din Ucraina (teama, tristețea, îngrijorarea, durerea, regretul, ura, dezgustul, neputința dezamăgirea, furia, revolta), pentru alți 22% sentimentele sunt neutre sau pozitive – vorbim despre compasiune/empatie sau solidaritate.
Dacă într-un sondaj IRES similar realiza în luna februarie, 7 din 10 români declarau că le este teamă cu privire la pericolul ca și România să fie invadată, în sondajul actual proporția celor temători cu privire la acest aspect scade cu 10%, ajungând la 60%.

Ce cred românii despre războiul din Ucraina. Cum ar trebui să ne implicăm?

Opinia aproape unanimă a românilor este că prioritatea zero în acest moment este să sprijinim refugiații ucraineni. Aproape 4 din 10 români cred că ar trebui să trimitem armament în Ucraina, iar 1 din 5 că ar trebui să intervenim militar în sprijinul Ucrainei, procentul acestora din urmă este în scădere cu 6% față de luna februarie.

Războiul din Ucraina, conflict regional

Aproape patru (4) din 10 români sunt convinși că războiul din Ucraina va declanșa un conflict regional, însă procentul este în scădere 11% față de sondajul similar realizat de IRES luna februarie 2022. Doar unul (1) din trei (3) români crede că e probabil ca acest conflict să devină unul mondial cu arme convenționale și doar unul (1) din patru (4), că ar putea declanșa un război nuclear. În ambele situații rata de probabilitate este în scădere semnificativă față de sondajul similar din februarie, ceea ce demonstrează o calmare a emoției inițiale.

Românii au încredere în NATO în cazul unui atac din partea Rusiei

Mai mult de 3 din 4 români sunt convinși că NATO are capacitatea de a face față unui atac al Rusiei în situația în care o țară membră din regiune ar fi atacată. Nivelul de încredere a rămas neschimbat față de valul anterior al cercetării, ceea ce arată o încredere constantă a românilor în organizația internațională, în ceea ce privește această dimensiune cercetată.

Câți români ar fugi din țară în cazul unui război

În caz de conflict armat aproape unul (1) din trei (3) români declară că ar rămâne în țară să lupte, mai mult de o treime ar rămâne , dar s-ar adăposti, în timp ce 14% ar încerca să părăsească țara. Dar aproape trei sferturi (72%) dintre participanții la sondaj cred că un conflict în țara noastră nu se va întâmpla, procentul fiind în creștere cu 10% față de luna februarie.

Cum se propagă informațiile și cum circulă fake news-ul pe rețelele sociale

Pe parcursul lunii martie, în spațiul public, cu precădere pe rețelele sociale, au apărut mesaje asociate evenimentelor din Ucraina care au generat panică; mesajele s-au referit la posibila creștere a prețului carburanților, la nevoia de pastile de iod în cazul unui accident nuclear, dar și la nevoia de pașapoarte în eventualitatea unui război în România.
Aceste informații au determinat comportamente de masă prin imitație și contagiune, fotografiile și informațiile cu cozile la stațiile de carburanți, la farmacii ori la birourile pentru pașapoarte, difuzate, în principal, pe rețelele sociale și preluate apoi de către media mainstream, au reprezentat o cutie de rezonanță pentru ceilalți și au amplificat incertitudinea și panica românilor, în pofida mesajelor autorităților.

O imagine cu un preț considerabil crescut al carburanților postată pe o rețea socială a fost suficientă pentru a declanșa un comportament imediat, astfel că, prin contagiune și imitație, cozile la stațiile de carburanți au devenit într-o singură după amiază (în data de 9 martie), un comportament de masă.
Datele IRES arată că propagarea mesajelor a fost una extrem de ridicată, peste 8 din 10 români spun că au auzit informațiile legate de posibila creștere a prețului carburanților, iar mai mult de jumătate dintre aceștia spun că au dat crezare acestor informații. Totuși, doar 13% dintre participanții la sondaj cred că românii care au format cozi la stațiile de carburanți pentru a alimenta înainte de presupusa creștere a prețurilor au procedat bine.

Peste 3 din 10 respondenți (36%) cred că cei care au decis să își facă pașapoarte sau să își reînnoiască documentele de călătorie au procedat bine.
De asemenea, peste un sfert dintre participații la sondaj cred că persoanele care au cumpărat pastile de iod din farmacie în urma informațiilor legate de un incendiu la o centrală nucleară din Ucraina.

Sondajul a avut loc în România pe un eșantion de 1.051 indivizi de 18 ani și peste. Tipul eșantionului: simplu, aleatoriu, reprezentativ pentru populația adultă, neinstituționalizată din România, în perioada 11 – 17 martie 2021, prin metoda CATI. Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 3,1%.