Analize Antreprenori Stiri

Startup-urile încep să ia bani de la stat și din fonduri europene5 min

12/03/2019 4 min read

author:

Startup-urile încep să ia bani de la stat și din fonduri europene5 min

Reading Time: 4 minute

Deși fondurile proprii rămân principala sursă utilizată pentru demararea unui startup în România, finanțarea nerambursabilă de la statul român sau alte instituții și fondurile europene reprezintă alternative tot mai folosite, potrivit Barometrului Startup-urilor din România realizat de EY România, Impact Hub Bucharest și Startarium.

Astfel, 79% dintre participanții la studiu au declarat ca sursă de finanțare fondurile proprii, în timp ce finanțarea nerambursabilă de la statul român sau alte instituții a ocupat poziția a doua, cu 16%, urmată de familie și prieteni – 14% și fondurile europene – 11%.

În ceea ce privește sursele de finanțare pe care le vor accesa în următoarele 12 luni, cei mai mulți dintre respondenți (44%) au spus că banii vor veni de la clienți, 28% vor să ia bani din programe guvernamentale pentru startup-uri, 23% – din fonduri europene, 20% din credite bancare, 17% de la familie și prieteni și 16% din crowdfunding. Un procent de 10% vor apela la business angels, tot 10% la microfinanțare, iar la zona de capital de risc (venture capital) vor apela 7% și 5% vor să ia bani din zona fondurile de investiții private. La această întrebare, participanți la studiu au putut alege maxim trei răspunsuri.

Un procent de 71% dintre antreprenorii participanți la studiu consideră că fondurile oferite de statul român în cadrul programelor specifice pentru IMM-uri reprezintă forma de finanțare cu cel mai mare impact în susținerea inițiativelor de afaceri. Acest lucru este demonstrat de cele două ediții ale programului Start–up Nation, care au avut mii de tineri aplicanți. Fondurile europene reprezintă o a doua sursă importantă de finanțare, afirmă 58% dintre respondenți. Importanța creditelor bancare a crescut, comparativ cu ediția din 2017, ocupând locul al treilea, urmate de investitorii de tip business angels – a patra sursă de finanțare ca impact pe termen lung, cu 27% dintre opțiunile exprimate.

Cea de a treia ediție a Barometrului Startup-urilor din România cuprinde răspunsurile a 284 de antreprenori privind accesul la finanțare, zona de reglementare și impozitare, educație și formare, cultură antreprenorială și sprijin coordonat. Din totalul numărului de respondenți, 82% conduc afaceri cu o vechime mai mică de trei ani și 92% au declarat că sunt fondatori/acționari în cadrul companiei. Cele mai multe startup-uri sunt localizate în mediul urban și activează în IT&C, comerț cu amănuntul, servicii pentru afaceri, media și publicitate, industria alimentară, educație și altele. Chestionarul online a fost aplicat în perioada 15 ianuarie – 17 februarie 2019.

Aproape trei din patru antreprenori participanți la studiu (74%) consideră că antreprenoriatul nu este susținut de societatea românească și că principalul obstacol este teama de eșec, față de 60% în ediția din 2017. Mentalitatea și teama de eșec ocupă primul loc în topul celor mai importante obstacole pentru cei care vor să înceapă și să dezvolte o afacere în România (20%), în timp ce educația precară, impredictibilitatea fiscală și situația politică actuală se clasează pe a doua poziție, fiind resimțite și menționate de 12% dintre antreprenorii chestionați în cadrul studiului.

Mentoratul și discuțiile cu alți antreprenori reprezintă principala sursă de învățare menționată de antreprenorii de startup (41%), iar pentru 52% cele mai utilizate surse de interacțiune și inspirație sunt comunitățile online.

Profilul antreprenorului la început de drum

Studiul realizat de EY România, Impact Hub Bucharest și Startarium relevă aspecte interesante despre cum arată startup-urile și fondatorii lor în România anului 2019. Iată câteva elemente:

Venituri – Dacă la ediția anterioară, din 2017, media lunară a veniturilor personale generate de startup depășea ușor 1.000 euro, în 2019 a scăzut până la 917 euro. Procentul celor ale căror venituri lunare sunt sub 500 de euro este în creștere față de 2017 cu 15 puncte procentuale. În ceea ce privește veniturile generate în 2018, 83% dintre startup-uri s-au situat sub 50.000 de euro, 10% între 50.001 și 100.000 de euro și 4% între 100.001 și 250.000 de euro. Dintre startup-urile aflate măcar în anul doi de existență, 38% au creșteri ale veniturilor cuprinse între 51 și 100%, iar 5% au avut creșteri de peste 100%.

Ore de muncă – Un antreprenor aflat la început de drum lucrează în medie cu 15% mai mult decât un angajat cu normă întreagă din România, având în medie 9,2 ore/zi dedicate afacerii.

Localizare – 87% din startup-urile incluse în studiu sunt în mediul urban, în scădere față de 93% la ediția din 2017.

Domenii – 26% din startup-uri sunt în IT, software, internet, alte domenii importante fiind comerțul (12%), serviciile pentru afaceri (12%), media și publicitate (9%). Interesantă este ascensiunea educației, care acoperă 6% dintre startup-uri, de la 0% la ediția anterioară.

Piață – Majoritatea startup-urilor pornesc încă la drum cu ideea de a oferi produse/servicii doar pe piața locală (36%) sau națională (34%), în timp ce 20% atacă piața globală și 10% pe cea europeană. Totuși, 50% dintre antreprenorii la început de drum își propun să-și lanseze afacerile pe care le conduc pe noi piețe geografice, în special în Europa (51%), și SUA (17%).

Angajați – În medie, un startup românesc are 2 angajați.

Vârstă – Dintre participanții la studiu, 65% au vârsta cuprinsă între 22-35 de ani, 28% între 35-50 de ani, 4% au sub 21 de ani, iar 3% peste 50 de ani. Un procent de 41% au fost angajați în corporație înainte de a porni pe cont propriu, 28% au lucrat într-o companie mică, iar 7% au fost studenți.

 

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE