Marketing Opinii Tech

Vrem noi unicorni până în 2025? Trebuie să punem la treabă marketingul ecosistemului tech românesc

22 dec. 2020 3 min

Vrem noi unicorni până în 2025? Trebuie să punem la treabă marketingul ecosistemului tech românesc

Reading Time: 3 minute

Ce pot să facă statul român și mediul de business pentru a întări jobul marketerului care poate ajuta firmele să crească? În acest articol analizez mai multe propuneri ale mediului de business, prin filtrul propriu, cu o serie de pași de lucru.

de Claudiu Vrînceanu

Pentru a dezvolta ecosistemul tech românesc prin sprijinirea extinderea globală sau regională a companiilor de software din România trebuie dată o forță mai mare „directorului de ­marketing” care reprezintă aceste firme. Iar această poziție executivă trebuie deținută în tandem, prin implicarea mediului privat alături de cel public. Ce pot să facă statul român și mediul de business pentru a întări jobul marketerului ce poate ajuta firmele să crească? O să analizez o serie de propuneri ale mediului de business, prin filtrul propriu, cu o serie de pași de lucru.

Vă propun să analizăm o serie de idei care vin din partea a două dintre cele mai puternice organizații de business autohtone, CNIPMMR și ANIS, care propun ca obiectiv național lansarea a cel puțin 5 unicorni (companii evaluate la cel puțin 1 miliard de dolari).

Sprijin din partea ambasadelor

Ca “director de marketing”, guvernul României poate sprijini deschiderea de subsidiare ale companiilor românești în piețe externe prin mai multe mă­suri, iar una dintre acestea, propusă de antreprenorii din comunitatea ANIS, este furnizarea de sprijin legislativ și logistic prin secțiile economice ale ambasadelor, la care accesul să fie deschis și transparent. Într-adevăr, din propria experiență, firmele tech cu potențial global și exportatorii români deplâng starea proastă în care se află diplomația economică a României, pe care o văd decuplată de realitațile mediului de afaceri. Foarte mulți antreprenori se uită cu admirație către piețe ca Polonia sau Olanda când vine vorba despre politica de promovare a produselor și serviciilor locale și deplâng starea diplomației economice, adică a “directorului de marketing“ care poate ajuta firmele să se promoveze mai bine. Îmi amintesc că atunci când eram în guvern am fost la Londra la un eveniment Bloomberg. Polonezii aveau 20 de companii acolo plus toată presa lor și interviuri stabilite. Minis­trul economiei din Polonia a întârziat la eveniment pentru că a oferit un interviu pentru “Financial Times“. Polone­zii au un mecanism de promovare internațională care funcționează.

Care este soluția? În zona publică, profesionalizarea consilierilor economici din ambasade . De cealaltă parte, se impune implicarea mediului de afaceri românesc, care nu mai are încredere în autorități pe zona diplomatică. Iar obiectivele să fie clar definite: mo­dernizarea şi profesionalizarea reţelei de ataşaţi economici ai României, prin crearea “ambasadelor România Tech Nation”, așa cum bine propune comunitatea IMM-urilor de la noi din țară.

Programe de finanțare cu dobânzi mici pentru accesul pe alte piețe

Antreprenorii tech mai propun lansa­rea unor programe de acordare de credite cu dobânzi foarte mici pentru accesul pe alte piețe și de cofinanțare nerambursabilă a unor categorii de cheltuieli aferente înființării și ope­rării de subsidiare românești în alte piețe. Ideea este bună, însă, personal, văd o barieră: din perspectiva logicii ajutorului de stat, nu vei putea separa firmele românești de cele multinaționale, astfel încât de această măsură guvernamantală pot beneficia acele firme străine care, pur și simplu, vor fi eligibile să acceseze atât creditele cu dobânzi mai mici, cât și finanțarea unor cheltuieli de pe piețele externe, care sunt de fapt țările de origine ale companiilor străine din România.

Aceeași problemă apare și în cazul investițiilor (participare în acțio­na­riate) în parteneriate cu companiile pri­vate românești de software, în subsidiarele deschise în alte țări.

O propunere aplicabilă este imple­­mentarea programului de inter­na­ţio­nalizare – Export România –, însă valoarea propusă de mediul de business, în valoare de 100 mil. euro/an, poate părea descurajatoare în contextul crizei economice generate de pandemia de Covid-19. Ideea este bună, căci acționează în trei zone cheie ale promovării internaționale, cu accent pe nevoile reale ale firmelor românești: educaţie, finanţare și târguri/misiuni economice. Acest program trebuie implementat cu o condiție: participarea la târguri să fie individuală pentru firme, prin intermediul organizaţiilor mediului de afaceri sau sub pavilion naţional.

Cei care conduc un guvern pot fi, de fapt, cei mai buni marketeri ai antreprenoriatului românesc pe piețele externe, astfel încât următoarea condiție este necesară: niciun demnitar să nu poată participa la o vizită de lucru în străinătate cu accent economic fără o delegație de oameni de afaceri.

Claudiu Vrînceanu are experiență mixtă de 15 ani în business, media și administrație publică. Lucrează zi de zi cu firme antreprenoriale și multinaționale pe zona de PR, public affairs și investiții.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 349 (15 decembrie – 15 ianuarie 2020). Dacă doriți să primiți Revista Biz prin curier, abonați-vă aici.

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: