8 din 10 români cred că impozitarea în România este excesivă

8 din 10 români cred că impozitarea în România este excesivă

Reading Time: 7 minute

8 din 10 cetățeni consideră că impozitarea în România este excesivă, semn că relația dintre contribuabil și stat rămâne dominată de frustrare și neîncredere. Dincolo de nivelul taxelor, problema este percepția că statul cere tot mai mult, dar oferă prea puțin vizibil în schimb: servicii publice greu accesibile, administrație lentă, infrastructură insuficientă și beneficii care nu se simt direct în viața de zi cu zi. Datele apar într-un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP, în perioada august 2025 – iunie 2026, privind percepția românilor asupra administrației publice, birocrației, fiscalității, economiilor personale și relației dintre stat, cetățean și mediul privat.

La studiu au participat 3.308 persoane din toate regiunile României, respondenții fiind cursanți ai Centrului de Formare APSAP, înscriși la programe de perfecționare autorizate sau recunoscute, după caz, de Ministerul Muncii și Ministerul Educației, prin Comisia de Autorizare a Furnizorilor de Formare Profesională a Adulților a Municipiului București, de Directoratul Național de Securitate Cibernetică și de Autoritatea Națională de Management al Calității în Sănătate.

O altă direcție importantă a studiului a vizat zona de fiscalitate și felul în care aceasta este percepută de români în perioada august 2025 – prezent. Iar mesajul transmis de respondenți este cât se poate de clar: oamenii nu mai simt doar presiunea unor taxe mai mari, ci trăiesc tot mai apăsat sentimentul că plătesc mai mult și primesc mai puțin.

Creșterea cotei standard de TVA la 21%, scumpirile la energie și combustibil, majorarea unor costuri asociate locuirii și extinderea poverii fiscale asupra mai multor categorii de venituri au accentuat o stare de oboseală economică și de frustrare socială. Pentru mulți români, nu mai este vorba doar despre bani, ci despre senzația că statul încasează tot mai mult pentru servicii tot mai greu de simțit în viața de zi cu zi.

Datele sondajului arată o ruptură profundă între cetățean și arhitectura fiscală a statului. 81,7% dintre respondenți consideră că impozitarea din România este excesivă, doar 11,2% cred contrariul, iar 7% nu știu ce să răspundă.

În același timp, doar 20,2% cred că politicile fiscale actuale ale României se îndreaptă într-o direcție bună, în timp ce 50,6% spun răspicat că direcția este greșită, iar 29,3% nu mai reușesc nici măcar să identifice o direcție clară. Cu alte cuvinte, nu discutăm despre o simplă nemulțumire de conjunctură, ci despre o neîncredere fiscală devenită aproape regulă.

Respondenții transmit, în esență, un mesaj simplu: românii nu resping ideea de a contribui, resping lipsa de echilibru. Oamenii ar accepta mai ușor taxarea dacă ar vedea mai multă eficiență, mai multă rigoare și mai mult respect pentru banii colectați. În schimb, percepția dominantă este că cetățeanul plătește tot mai scump, în timp ce statul livrează tot mai puțin. Iar această frustrare devine cu atât mai puternică atunci când, în paralel cu apelurile la austeritate pentru populație, apar discuții despre privilegii, indemnizații și creșteri pentru demnitari. Pentru contribuabilul de rând, aceasta nu mai este doar o contradicție, este o sfidare.

Românii cred că statul nu încurajează mediul privat

Nici relația dintre stat și mediul de afaceri nu stă mai bine. 71,9% dintre respondenți spun că instituțiile statului nu încurajează mediul privat și nu susțin dezvoltarea economică a țării. Doar 12,3% cred contrariul, iar 15,8% nu pot evalua clar situația.

Acest rezultat spune foarte mult despre ruptura dintre administrație și economia reală. Antreprenorul român nu mai are sentimentul că este partenerul statului, ci mai degrabă finanțatorul lui de serviciu: bun la plată, bun la control, bun la conformare, dar rareori tratat ca motor autentic al dezvoltării. Iar aici este și nota personală pe care merită să o spunem direct: când atâția oameni cred că statul nu sprijină mediul privat, nu mai vorbim despre o problemă de imagine, ci despre un eșec de încredere.

Poate cel mai apăsător capitol este cel legat de economiile personale. Datele arată limpede că românii nu mai economisesc pentru viitor, ci consumă rezervele pentru a putea trece de prezent. 39,1% spun că, în ultimele 12 luni, au fost nevoiți să folosească economiile strânse anterior. Alți 15,1% afirmă că au rămas fără economii. 18,4% spun că veniturile și cheltuielile s-au echilibrat, ceea ce, tradus în limbajul vieții de zi cu zi, înseamnă că banii se termină odată cu luna. Doar 22,5% au reușit să economisească puțin, iar un procent infim, de doar 4,9%, afirmă că economisesc mai mult decât înainte. Așadar, peste jumătate dintre respondenți fie au intrat deja în economii, fie le-au epuizat complet. Aceasta nu mai este prudență financiară. Este supraviețuire.

Un sfert dintre respondenți câștigă între 5.000 și 7.000 de lei net lunar

Din perspectiva veniturilor, cea mai numeroasă categorie este reprezentată de persoanele care câștigă între 5.001 și 7.000 de lei net lunar, acestea reprezentând 25,1% din totalul respondenților.

• 25,1% – venituri nete lunare între 5.001 și 7.000 lei
• 16,9% – venituri nete lunare între 4.001 și 5.000 lei
• 15,1% – venituri nete lunare între 7.001 și 9.000 lei
• 12,2% – venituri nete lunare între 3.001 și 4.000 lei
• 9,9% – venituri nete lunare de sub 3.000 lei

Iar atunci când supraviețuirea devine norma, statul ar trebui să intre în alertă. Pentru că o societate în care oamenii trăiesc din rezerve, își amână planurile, renunță la confort și se raportează la fiecare nouă taxă ca la o lovitură nu mai este o societate care construiește, ci una care se apără. În România de astăzi, tot mai mulți cetățeni au sentimentul că muncesc, în primul rând, ca să își plătească obligațiile, iar abia apoi, dacă mai rămâne ceva, să și trăiască.

Ce cred românii despre economia subterană

Foarte sugestive sunt și răspunsurile privind economia subterană. Doar 5,6% dintre respondenți cred că în ultimii doi ani s-au făcut progrese semnificative în combaterea economiei la negru. 29,6% admit că există unele progrese, dar lente.

În schimb, 34,9% spun că situația a rămas aproximativ la fel, 21,1% cred că economia subterană este încă foarte răspândită, iar 8,8% merg și mai departe, afirmând că fenomenul chiar s-a accentuat. Pe scurt, doar puțin peste o treime percep un progres, iar aproape două treimi nu văd o schimbare reală sau văd chiar o deteriorare.

Aceasta este, poate, una dintre cele mai iritante contradicții pentru contribuabilul corect: statul devine tot mai exigent cu cei care declară, plătesc și se conformează, dar nu reușește să convingă publicul că îi prinde cu adevărat pe cei care ocolesc sistemul. Iar când cetățeanul onest are impresia că el este controlat la sânge, în timp ce economia gri rămâne bine-mersi în picioare, apare inevitabil sentimentul de nedreptate. Mesajul toxic care se instalează este simplu: cine plătește, suportă; cine se strecoară, încă are loc de manevră.

Dacă tragem linie, zona de fiscalitate din acest studiu spune o poveste incomodă, dar foarte clară: românii se simt tot mai apăsați de taxe, tot mai puțin protejați de stat, tot mai vulnerabili financiar și tot mai puțin convinși că banii publici se întorc la ei sub formă de servicii, infrastructură sau siguranță economică. Când 81,7% spun că taxarea este excesivă, când 71,9% cred că statul nu susține mediul privat și când peste jumătate dintre respondenți recunosc că au intrat deja în economii sau au rămas fără ele, mesajul nu mai poate fi cosmetizat: pentru foarte mulți români, povara fiscală nu mai este doar o cifră din Codul fiscal, ci o apăsare zilnică.

Capitolul referitor la Uniunea Europeană este, la rândul său, extrem de interesant, dar trebuie interpretat corect. 44,7% dintre respondenți cred că modificările impuse sau recomandate de Uniunea Europeană sunt benefice pentru cetățeni și contribuie, în mare parte, la îmbunătățirea legislației și a vieții oamenilor. În oglindă, 33,8% spun că unele măsuri sunt în defavoarea cetățenilor, 9% cred că legislația națională ar trebui să fie independentă de influența UE, iar 12,5% nu sunt siguri. Cu alte cuvinte, România nu apare din acest grafic ca o societate majoritar anti-europeană, ci ca o societate aproape împărțită în două.

Și aici stă adevărata problemă, într-o cheie mai acidă: nu Bruxelles-ul pare să piardă definitiv teren, ci statul român pare să fi ratat, de multe ori, explicația și traducerea corectă a regulilor europene pentru cetățean. Când aproape jumătate dintre respondenți percep beneficii, iar aproape cealaltă jumătate văd costuri, abuzuri sau pierdere de suveranitate, problema nu mai este doar una de politică europeană, ci una de comunicare internă, de negociere și de implementare. Românii nu sancționează neapărat ideea europeană; sancționează felul în care măsurile ajung la ei: seci, birocratice, reci și, de multe ori, dureroase în buzunar.

Studiul a fost realizat de Centrul de Formare APSAP în perioada august 2025 – iunie 2026, pe un eșantion de 3.308 respondenți din toate regiunile României.

Participanții sunt cursanți ai Centrului de Formare APSAP, înscriși la programe de perfecționare profesională. Datele au fost colectate online și analizate statistic pentru a surprinde percepția respondenților asupra serviciilor publice, birocrației, timpului de așteptare și relației cu administrația publică.

Rezultatele trebuie interpretate ca o analiză a percepției unui public adult, activ profesional și interesat de dezvoltare profesională, nu ca un sondaj sociologic reprezentativ pentru întreaga populație a României.

București-Ilfov, cea mai reprezentată regiune în rândul participanților

Studiul surprinde percepția unui public adult, activ profesional, interesat de dezvoltare și perfecționare, asupra felului în care statul român funcționează în raport cu cetățeanul: de la ghișeu și coadă, până la taxe, economii, mediul privat și influența politicilor europene.

Distribuția geografică a respondenților arată că 31,7% dintre participanți provin din regiunea București-Ilfov, aceasta fiind cea mai bine reprezentată zonă a țării în cadrul studiului.

Următoarele regiuni ca pondere sunt Nord-Est, cu 12,8%, Sud-Est, cu 11,1%, Nord-Vest, cu 11%, și Sud-Muntenia, cu 10,8%.

Datele arată o concentrare importantă a interesului pentru perfecționare profesională în zona Capitalei și în marile centre urbane. Această realitate poate fi explicată printr-o piață a muncii mai competitivă, prin acces mai facil la informație și printr-o presiune mai mare pentru actualizarea permanentă a competențelor.

În același timp, studiul arată că 81,5% dintre respondenți provin din mediul urban, în timp ce 18,5% locuiesc în mediul rural.

Datele arată că formarea profesională este accesată în special de persoane aflate în zona veniturilor medii și medii-superioare, oameni activi profesional, care înțeleg că stabilitatea în carieră depinde tot mai mult de specializare și actualizarea competențelor.

„Românii nu mai privesc formarea profesională ca pe un moft. Pentru tot mai mulți oameni activi pe piața muncii, perfecționarea a devenit o formă de protecție profesională. Într-o economie instabilă, cu taxe în creștere și costuri mai mari, competențele actualizate sunt una dintre puținele forme reale de siguranță”, afirmă Bogdan-Costin FÂRȘIROTU, președintele Centrului de Formare APSAP.

Cine este Centrul de Formare APSAP?

Centrul de Formare APSAP este un furnizor de formare și perfecționare profesională pentru adulți, care organizează cursuri dedicate profesioniștilor din România, angajaților, specialiștilor, managerilor și echipelor din companii.

Cine sunt clienții Centrului APSAP?

APSAP se adresează în principal mediului privat și organizațiilor care investesc în dezvoltarea competențelor profesionale ale angajaților. Programele de formare sunt potrivite pentru companii mari, organizații în dezvoltare, echipe specializate, departamente interne și profesioniști care doresc să își actualizeze cunoștințele și să obțină competențe relevante pentru piața muncii actuală.

Ce cursuri organizează Centrul de Formare APSAP?

Cursurile sunt organizate online, prin sesiuni live și platformă de e-learning, dar pot fi desfășurate și în format fizic sau hibrid, în funcție de specificul programului și de nevoile beneficiarilor. APSAP oferă programe de formare în domenii precum management, resurse umane, fiscalitate, achiziții, securitate cibernetică, protecția datelor, competențe digitale, inteligență artificială, comunicare, leadership și alte arii relevante pentru dezvoltarea profesională.