fbpx
Analize Companii Stiri

9 priorități pentru însănătoșirea economică a României6 min

23/11/2020 4 min read

9 priorități pentru însănătoșirea economică a României6 min

Reading Time: 4 minute

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR) adresează partidelor politice, înainte de alegeri, 9 priorități de care România are nevoie pentru însănătoșirea economică.

#1 Creșterea calității dialogului și a transparenței între cetățeni și administrație, și între mediul de afaceri și administrație

Cum? Prin simplificarea legislației și digitalizare, care să elimine cât de mult se poate interacțiunea fizică dintre contribuabili și administrație.

„Cerințele legale pentru firme au ajuns la niveluri care frizează absurdul. Fie că ești o prăvălie cu doi angajați, fie că ești o corporație cu mii de angajați, trebuie azi să ai responsabil cu securitatea muncii, responsabil pentru spălare de bani, responsabil cu protecția datelor, responsabil cu securitatea fizică, care trebuie să producă analize de risc, responsabil cu arhiva, contracte anuale obligatorii de medicina muncii și mai toate astea în dosar cu șină, mai nimic digitalizat. Și cu amenzi usturătoare dacă nu te conformezi. Acestea sunt cerințele generale, cele speciale, pe domenii de activitate specifice, vin deasupra și sunt mult mai multe. Costurile pe care societățile comerciale le au anual ajung uriașe. Mediul de afaceri are nevoie de simplificare și digitalizare administrativă. Aceste obligații ale companiilor au devenit o povară uriașă.”, a spus Dragoș Petrescu, coordonatorul CDR.

#2 Pe plan fiscal, mediului de afaceri are nevoie stabilitate, digitalizare, consolidare și operaționalizare a facilităților fiscale pentru cercetare și dezvoltare.

Cota unică de impozitare reprezintă de mulți ani unul dintre pilonii de bază ai sistemului de impozitare din România, un sistem simplu, ușor de înțeles și de aplicat și care încurajează conformarea voluntară a contribuabililor onești. Solicitarea unanimă a mediului de afaceri către puterea politică ce va urma după alegeri, indiferent care e aceea, este să mențină cota unică.

„După un an atât de greu, pentru a restabili echilibrul bugetar în 2021, soluția nu trebuie să fie introducerea de taxe și impozite noi, sau creșterea celor existente, ci creșterea gradului de colectare concomitent cu reducerea și eliminarea economiei informale”, a arătat Ramona Jurubiță, membru în consiliul de conducere CDR.

#3 În planul investițiilor, CDR susține încurajarea, îmbinarea și armonizarea dintre investițiile publice și private

Acest lucru este important mai ales în sectoare cheie – educație, sănătate, infrastructură. Este nevoie și proiectarea unui cadru legal care să acomodeze investiții de anvergură, investiții strategice, transformative pentru economia digitală și verde de mâine a României.

#4 Concentrarea alocării fondurilor de 80 mld. euro din pachetele de susținere economică spre acțiuni de remediere a consecințelor crizei cu efect multiplicator imediat.

Trebuie început prin acoperirea cheltuielilor sistemului de sănătate pentru combaterea efectelor pandemiei și continuat cu remedierea consecințelor crizei asupra pieței forței de muncă și furnizarea de capital pentru companii (de lucru, pentru investiții, recapitalizare) pentru menținerea lanțurilor și a circuitului economic.

#5 România trebuie să negocieze un procent mai mare din fondurile europene pentru dezvoltarea economică, investiții cu efect direct în economia reală și acceptarea la finanțare a proiectelor private, acestea putând genera lichiditate mai rapid.

CDR susține prioritizarea finanțării proiectelor de investiții publice mature – în consultare cu mediul de afaceri, dar pe baza determinării decalajelor -, alocarea unui procent cât mai mare spre proiecte generatoare de venituri, care să susțină lichiditatea (inclusiv pentru municipalități), înființarea de urgență a unei bănci promoționale a României – pentru a ține cont de specificul României și a orienta fondurile preponderent spre dezvoltare economică – și crearea unei structuri dedicate de coordonare, în subordinea directă a Primului Ministru, pentru generarea și monitorizarea implementării de proiecte.

#6 Reforma administrației centrale și locale

„România are nevoie de un aparat administrativ mai suplu și mai flexibil, depolitizat, dar și de  digitalizare și de indicatori de performanță a personalului” a spus Florin Jianu, membru în Consiliul de Conducere CDR.

CDR consideră necesare modernizarea organigramelor din unitățile administrativ-teritoriale (UAT) și stabilirea de indicatori de performanță pe baza indicatorilor din țările europene cu cele mai eficiente administrații locale, precum număr de angajați / număr de locuitori, pondere maximă a bugetului de salarii în total buget al UAT, pondere minimă a bugetului de investiții în total buget UAT.

#7 Modernizarea infrastructurii de transport

CDR cere rezolvarea cauzelor majore ale blocajelor, respectiv contestațiile abuzive pe care legea achizițiilor publice le-a permis, licitarea pe loturi mari cu mulți subcontractanți (de exemplu, Polonia separă licitațiile pe tipuri de lucrări, iar în licitațiile de infrastructură feroviară, construcțiile civile sunt separate de sistemele de semnalizare inteligente) și exproprierile de interes public întârziate. La toate acestea, se adaugă lipsa capacității instituționale de a gestiona aceste proiecte strategice.

#8 Continuarea măsurilor de sprijin pentru mediul de afaceri pe piața muncii (șomaj tehnic, kurzarbeit, sprijin pentru relansarea activității).

Criza forței de muncă dinainte de pandemie a fost pusă în paranteză de criza economică actuală, dar problema forței de muncă nu va dispărea.

„E nevoie să transformăm România într-o țară atractivă, în care să vrei să înveți, o țară în care să vrei să trăiești. Avem nevoie de un plan pentru reducerea emigrării și de încurajare a diasporei de revenire în țară. Avem nevoie să simplificăm imigrarea și avem nevoie să importăm forță de muncă”, a declarat Dragoș Anastasiu, membru în consiliul de conducere CDR.

#9 Reforma educației

Aceasta nu se face doar pe hârtie, ci vine cu schimbarea de atitudine, de perspectivă și de mentalități și cu recunoașterea școlilor particulare ca parte integrată și recunoscută a sistemului național de învățământ.

CDR susține sincronizarea educației cu nevoile mediului de afaceri, pe toate palierele. Avem nevoie de promovarea educației vocaționale, duale și tehnologice, dar și de educație superioară adaptată. În contextul în care criza pandemică a arătat cât de în urmă suntem cu digitalizarea în educație, CDR consideră necesară accelerarea formării cadrelor didactice în literație și pedagogie digitală, atât formarea inițială cât și pe parcursul vieții profesionale, pentru a evita să avem o generație de elevi ratată, adică un dezastru pentru România. 

Aici găsiți lista extinsă cu prioritățile CDR pentru ca România să traverseze actuala criză economică.

CDR este o inițiativă privată construită ca un acord de colaborare prin participarea colectivă a membrilor săi și reunește organizații cum sunt Camera Americană de Comerț în România (AmCham), Camera Franceză de Comerț în România (CCIFER), Asociația Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerț și Industrie Română-Germană (AHK), Romanian Business Leaders (RBL), Consiliul Investitorilor Străini (FIC), Confederația Patronală Concordia (CPC) şi Consiliul Naţional al Ȋntreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR). Membrii CDR contribuie voluntar cu resursele și expertiza necesară formulării unor opinii comune cu privire la politici publice cu impact asupra mediului de afaceri. Companiile reprezentate de cele 25 de organizații de afaceri membre CDR angajează peste un milion de oameni și generează aproximativ 50% din PIB.

Ilustrație: 105322134 © Rusu Eugen CatalinDreamstime.com

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *