Alegerile sustenabile schimbă viitorul

Cea mai sustenabilă companie din lume în sectorul băuturilor creează tendințele, nu le urmează. Cum reușește Coca-Cola HBC, cel mai mare îmbuteliator Coca-Cola, acest lucru ne spune Irina Ionescu, Head of Communication & Public Affairs la Coca-Cola HBC România.

 

Care sunt principalele proiecte Coca-Cola HBC în domeniul sustenabilității?

Pentru noi sustenabilitatea este parte din business. Coca-Cola HBC face anual un singur raport la nivel de grup, care cuprinde atât detaliile financiare, cât și pe cele nefinanciare pentru toate cele 28 de țări în care este prezent. Raportul este trimis către bursa de la Londra și către cea de la Atena, dar participăm și la New York în cadrul indicelui Dow Jones Sustainability Index. Grupul a fost desemnat de patru ori la rând, cel mai recent chiar în 2017, cea mai sustenabilă companie din lume în sectorul băuturilor. Pentru grup, dar și pentru România, este foarte importantă abordarea de sustenabilitate ca parte a businessului. Pentru ca o companie să fie sănătoasă, ea trebuie să fie profitabilă, iar cu cât reușește să fie profitabilă pe termen lung, cu atât este și mai sustenabilă. În plus, dacă ești o companie profitabilă, poți să ai grijă de dezvoltarea angajaților tăi, iar în cazul nostru a devenit de-a dreptul o obsesie, în sensul bun. Pentru că ne dorim ca cei care lucrează aici să simtă că se pot dezvolta, dincolo de salariu, care bineînțeles că este foarte important, ne dorim să oferim și experiențe angajaților, nu numai traininguri. O altă direcție este preocuparea de a avea un impact cât mai mic asupra mediului. Și nu în ultimul rând, dezvoltăm programe punctuale sau pe termen mediu în ceea ce privește dezvoltarea comunităților. Aceștia sunt pilonii noștri principali, de aici pornim.

Cum se reflectă sustenabilitatea în business?

Vorbim de investiții foarte mari. În Ploiești și Timișoara, avem Combined Heat and Power Plants – fa­brici eficiente energetic, pe bază de gaze naturale, la care noxele sunt reduse cu 20-40%, în funcție de cum funcționează fabrica respectivă. Sunt investiții făcute în 2009 și în 2017. De altfel, 98% din energia consumată de noi aici este fie eficientă, fie regenerabilă. Avem indicatori legați de redu­cerea consumului de apă, a energiei electrice, mai ales în zona de producție și depozitare. De exemplu, coolerele noastre au standarde din ce în ce mai stricte de reducere a noxelor, iar partea bună este că furnizorii noștri sunt din România și ne ajută, mai ales că în fiecare an cumpărăm mii de coolere. Pentru noi este foarte important să dezvoltăm economia țării în care ne aflăm, așa funcționează sistemul Coca-Cola în lume, nu produci într-o țară și vinzi în alta. Cea mai mare parte a produselor sunt vândute în țară, sigur că există și regional, iar România este un hub regional, însă cea mai mare parte a produselor sunt produse și vândute aici, iar 90% din furnizorii noștri sunt din România. Lanțul de valoare începe de la fermierul care cultivă sfecla de zahăr care se rafinează și folosește în România, până la coolerele care se produc tot aici, la echipamente, la furnizori, la agențiile cu care lucrăm, la distribuitori, la magazinele tradiționale, lanțul este foarte lung. Sunt producători de ambalaje care vin aici pentru că noi investim foarte mult. Anul trecut am lansat o linie de producție de ambalaje de aluminiu, în Timișoara, cea mai rapidă din România.

Și pe partea de comunități?

Cel mai recent program pe care îl derulăm și în acest an este „La TINEri este Puterea”, un program fanion al grupului Coca-Cola HBC declinat pe fiecare țară adresat tinerilor din România, între 18 și 30 de ani, care încă nu sunt angajați sau nu sunt într-o formă de educație și sunt puțini angajabili. Ne adresăm celor care nu au reușit să ia bacalaureatul, unul dintre grupurile țintă, iar al doilea grup sunt tinerii care ies din sistemul instituțional. Anul trecut am lansat programul și am realizat o cerere de propuneri de proiecte de la ONG-uri din domeniu. Au aplicat opt, ne-am întâlnit cu cinci, iar la final am ales organizația Social Incubator, pentru că știu să ajungă la acești tineri. La șase luni de la lansarea programului, avem deja 556 de tineri care au fost în program, iar în acest an vor veni și alții. Ei urmează două tipuri de cursuri, de dezvoltare personală, să învețe ce le place și ce nu, și cursuri de ajutor în carieră – cum să îți faci un CV, cum să vorbești, cum să te prezinți, cum să devii antreprenor. Anul trecut programul s-a desfășurat în Vaslui, Prahova și București – Ilfov, iar în acest an l-am extins la șase județe. O surpriză plăcută a fost sprijinul autorităților locale, care ne-au ajutat cu locații, săli dotate cu ceea ce era nevoie pentru aceste seminarii intensive care durează trei zile. În curând o să lansăm și un hub digital, unde pot accesa cursurile. Mai vrem să aducem parteneri de-ai noștri care să le fie mentori și să le vorbească din propriile experiențe.

“Pentru noi este foarte important să dezvoltăm economia țării în care ne aflăm, așa  funcționează sistemul Coca-Cola în lume, nu produci într-o țară și vinzi în alta. Cea mai mare parte a produselor sunt vândute în țară.” – Irina Ionescu, Head of Communication & Public Affairs la Coca-Cola HBC România

Știu că proiectul După Noi a avut rezultate foarte bune. Care a fost rațiunea din spatele lui?

Proiectul a început acum trei ani. Fabrica noastră unde îmbuteliem cele trei branduri de apă minerală este în satul Poiana Negri, unde avem închiriat un deal de aproximativ 1.000 de metri, pe care l-am împrejmuit, pentru că în zona acestor izvoare (care nu sunt ale noastre, noi le administrăm și le operăm prin contract cu statul) trebuie să fie cât mai curat. Și am făcut curat, astfel încât să scoatem apa de sub pământ, să nu o luăm de deasupra. Am văzut cum vorbeau angajații des­pre apă și des­pre zonă ca și cum ar fi curtea lor, și atunci am lucrat cu agenția McCann, care au dezvoltat conceptul După Noi. Ceea ce vrem să spunem este ce anume las după mine, ca individ, ca organizație, ca și comunitate. Și am făcut mai multe episoade, ca lumea să descopere Țara Dornelor din punctul de vedere al tradițiilor și al turismului. Apoi am făcut diverse workshopuri cu peste 50 de meșteșugari, prin care să îi ajutăm să se promoveze online, am dotat un internet cafe în satul Ciocănești, unde am început.

Cum generează valoare siste­mul Coca-Cola în economia româ­nească?

Intrăm în contact cu fermieri, furnizori direcți, alți furnizori, distribuitori, producători, iar acesta este un lanț de valoare. Elaborăm periodic un studiu – Impactul socio-economic al sistemului Coca-Cola și al lanțului de valoare, care este foarte util pentru noi, pentru că vrem să înțelegem care este contribuția noastră la economia românească, dar care este util și pentru angajații noștri. Analiza prezentată în cadrul studiului se bazează pe o metodologie tip “intrare-ieșire”, elaborată de economistul câștigător al premiului Nobel Wassily Leontief. Studiul este realizat de compania independentă de consultanță strategică Steward Redqueen, care se ocupă de acest proiect pentru sistemul Coca-Cola în peste 30 de țări. Din studiu reiese care este influența noastră asupra unei agenții, a unui distribuitor, furnizor, nu se referă la tot businessul lor, ci la cota de business care ni s-a datorat nouă. În România, suntem peste 1.400 de angajați ai sistemului Coca-Cola, iar pentru fiecare loc de muncă direct generăm alte 12 locuri de muncă în economia locală. Numărul exact de locuri de muncă generate de tot sistemul Coca-Cola este de 19.900. Banii generați de acest lanț de valoare sunt 448 de milioane de euro, din care contribuția la bugetul de stat este de 241 de milioane de euro, adică 0,8% din toate încasările la bugetul de stat. Și asta e o influență directă. Acest impact socio-economic este o invitație la dialog, asta facem noi, întrebați-ne. Suntem deschiși unui dialog cu oricine.

Care sunt provocările de pe piața românească?

Din punctul de vedere al sus­tenabilității, acest concept nu este clar pentru multe companii. Este util să reușim să ne unim mai multe companii, ONG-uri, presă, autorități, să stăm de vorbă des­pre sustenabilitate. A fost un demers aici, Carta diversității din România, pe care noi l-am semnat încă de la început. În al doilea cred că este vorba despre masa critică, încă nu sunt suficienți actori care să vorbească și să aplice principiile sustenabilității în viața de zi cu zi. Iar în al treilea rând este vorba de faptul că încă nu există îndeajuns de multă concurență. Din punctul de vedere business, în primul rând este vorba de consumatori și de ritmul cu care trebuie să ne adaptăm la cererile lor. Lucrăm foarte mult la acest lucru, pentru că oamenii își doresc produse potrivite stilului lor de viață, echilibrat, energic, dinamic. Un alt punct este complexitatea businessului, care presupune să fim prezenți peste tot și aici este mult de lucru. Apoi predictibilitatea mediului de afaceri, pe care o dorim.

Care sunt planurile pentru următorii ani?

Pe partea operațională avem obiective până în 2020 și lucrăm la țintele pentru 2025. Pe partea de sustenabilitate, ne menținem pe partea de educație, de mediu și în cazul comunităților. Este o stra­tegie la care ținem foarte mult și pe care o continuăm. Iar pe partea de business, avem în lucru multe lucruri, pe care le vom dezvălui la momentul respectiv.