Ana Rubeli, de la #AiciAStat, păstrătoarea poveștilor din ziduri

Ana Rubeli, de la #AiciAStat, păstrătoarea poveștilor din ziduri

Reading Time: 6 minute

Dintr-o simplă pagină de Instagram dedicată conacelor și caselor istorice, proiectul #AiciAStat a crescut într-o platformă culturală care transformă clădirile de patrimoniu în spații vii și creează o conexiune nouă între oameni și orașele în care trăiesc. Cum a reușit Ana Rubeli să creeze o comunitate dornică să descopere Bucureștiul vechi prin tururi ghidate, seri culturale, muzică și storytelling urban?

O casă de patrimoniu din București se pregătește pentru o nouă serată culturală. Lumina cade discret peste pereți care păstrează urmele altor epoci, iar vizitatorii intră încet, contemplând tavanele, vitraliile și detaliile adesea ascunse în spatele unor porți închise. O pianistă își testează ultimele acorduri, un curios întreabă cine a locuit acolo, iar conversațiile încep să se lege natural între oameni care abia s-au cunoscut. Pentru câteva ore, casa își recapătă ritmul și povestea.

Astfel de experiențe stau azi în centrul proiectului Anei Rubeli, storyteller cultural și fondatoarea Asociației culturale Aici A Stat. Totul a început cu fotografii și povești despre conace din Moldova publicate pe Instagram și s-a transformat treptat într-un ecosistem cultural ce cuprinde tururi ghidate, vânători de comori arhitecturale, seri culturale, festivaluri și proiecte educative dedicate patrimoniului.

PATRIMONIUL, INFRASTRUCTURĂ CULTURALĂ

Relația Anei Rubeli cu patrimoniul s-a transformat profund în ultimii ani. „La început era mai mult o descoperire personală și o fascinație, azi este un demers cu impact și cu o direcție clară”, spune ea. Patrimoniul a devenit o infrastructură culturală cu potențial educativ și social, capabilă să conecteze oameni și comunități. Pe lângă evenimentele culturale, proiectul dezvoltă experiențe pentru copii și comunități care au acces limitat la cultură, dorind să construiască o legătură firească între generații și patrimoniu.

Una dintre experiențele care i-au schimbat perspectiva a fost întâlnirea cu Castelul Inorogilor din satul Mânăstirea, județul Cluj. Ruina unui castel cândva grandios i-a arătat cât de fragil poate deveni patrimoniul atunci când rămâne suspendat între admirație și uitare. „Acolo am înțeles foarte clar cât de mult depinde patrimoniul de oameni”, spune ea. În astfel de locuri, memoria, continuitatea și responsabilitatea se întâlnesc într-un mod foarte concret. Relația cu orașul s-a schimbat și odată cu odată cu apariția celor doi copii în viața ei. Plimbările lente cu copiii prin București, vizitarea unor case vechi alături de ei, explorarea unor muzee sau galerii artă au făcut-o să privească prin altă lumină ceea ce are orașul mai frumos de oferit. „Datorită copiilor a crescut proiectul #AiciAStat. Lor le-am dedicat și cartea”, spune ea. În 2026, proiectul va oferi mai multe experiențe pentru copii, de la vânători de comori arhitecturale până la evenimente culturale concepute pentru generațiile ce vor moșteni orașele.

Cartea „Mahalale de patrimoniu”, publicată în 2024 la Editura Vremea, s-a născut din cercetarea realizată pentru disertația de master și explorează două cartiere mai puțin vizibile ale Bucureștiului. Interesul pentru volum a dus rapid la epuizarea primului tiraj și la lansarea unui nou tiraj ulterior, confirmând interesul crescând pentru poveștile ascunse ale orașului și pentru un tip de conținut cultural bine documentat, dar accesibil publicului larg. Creșterea comunității a adus și nevoia de structură și aprofundare. Masterul în patrimoniu i-a oferit Anei un cadru teoretic și o rigoare academică pe care le consideră esențiale azi. „Pe măsură ce comunitatea de Instagram creștea, am simțit o responsabilitate mai mare față de un public mult mai amplu și nevoia de a teoretiza cercetările mele”, spune ea. Atunci, relația cu patrimoniul a devenit „mai smerită”, iar redescoperirea că mai are multe de învățat a împins-o spre cercetare și documentare aprofundată.

CUM S-A SCHIMBAT PUBLICUL

Pe măsură ce #AiciAStat a crescut, proiectul a evoluat de la spontaneitatea începuturilor la construirea unor formate culturale coerente. „Fiecare eveniment este gândit ca o experiență unitară: de la concept la narațiune, spațiu și public”, spune Ana Rubeli. În jurul proiectului s-au conturat în timp tururi ghidate, vânători de comori, serate culturale și festivaluri care funcționează azi ca experiențe culturale complete. Această extindere a adus și o infrastructură invizibilă mult mai complexă. „Există momente în care trebuie să jonglez între bugete limitate, parteneriate, termene și responsabilitatea față de public și față de spațiile în care intru”, spune ea. În spatele fiecărui eveniment stau o logistică aparte, autorizații, sponsorizări, negocieri, management operațional și selecție atentă a parteneriatelor. Astăzi, proiectul funcționează printr-un echilibru între asociația culturală, sponsorizări, colaborări comerciale, conținut și produse culturale.

Experiența profesională din actuariat contribuie direct la organizarea acestui model de antreprenoriat cultural. Strategia, managementul financiar și componenta operațională sunt la fel de importante ca partea creativă, mai ales într-un proiect ce coordonează azi evenimente complexe și activează o comunitate de zeci de mii de oameni. Creșterea proiectului a schimbat modul în care Ana își alege colaborările. „Spun «da» proiectelor aliniate cu valorile #AiciAStat: autenticitate, respect pentru patrimoniu, relevanță culturală și impact real”, explică Rubeli. Cultura folosită doar ca decor vizual sau instrument de imagine nu își găsește locul în universul proiectului. Succesul evenimentelor vorbește și despre publicul care s-a format în jurul lor. Oamenii caută experiențe care să le ofere emoție, conexiune și apartenență. „Oamenii vin să vadă o clădire istorică, să înțeleagă o poveste, să simtă memoria locului, să asculte muzică și să aparțină unei comunități”, spune ea. Instagramul a jucat un rol important în dezvoltarea proiectului, influențând partea vizuală și claritatea mesajelor, fără a compromite însă esența documentată a storytellingului despre patrimoniu.

Poate cel mai puternic semn că proiectul produce o schimbare reală vine însă din reacțiile comunității. Oamenii îi scriu că și-au cumpărat case vechi și vor să le restaureze corect. Copiii care devin atrași de povestea și frumusețea clădirilor istorice ajung să își convingă părinții să cumpere o casă veche. Vizitatorii privesc orașul printr-un ochi nou.

FESTIVAL SUB UMBRELA #AICIASTAT

În 2026, #AiciAStat extinde componenta de festival și pregătește Festivalul AICI A STAT. După ediția dedicată pianistei Silvia Șerbescu, noua ediție îi este dedicată Cellei Delavrancea, la 35 de ani de la trecerea ei în eternitate. Programul include recitaluri de pian la Ateneu, seri culturale, tururi ghidate și evenimente organizate în case de patrimoniu, unde muzica, arhitectura și memoria culturală se întâlnesc. În paralel, proiectul continuă să documenteze exemple de patrimoniu activat din alte orașe precum Oradea, Cluj, Timișoara sau Viscri și urmărește cu atenție noile spații restaurate ce reintră în circuitul cultural.

Ana Rubeli discută și despre sedimentarea unor comunități puternice care reactivează patrimoniul prin educație, artă, comunitate și experiențe urbane. Proiecte precum Ambulanța pentru Monumente, Muzeul Memoriei, De-a Arhitectura, Cronicari Digitali, Cultura la dubă, Pro Patrimonio sau Școala de la Piscu contribuie, fiecare în felul său, la consolidarea unei culturi mai solide în jurul patrimoniului și la apariția unui public nou, interesat de oraș și de memoria lui. Pe termen lung, Ana Rubeli își dorește ca #AiciAStat să devină o platformă culturală de referință care să combine patrimoniul, educația și experiențele contemporane. Își dorește mai multe case restaurate, mai multe proiecte documentate și mai multe contexte în care patrimoniul poate fi trăit, nu doar admirat de la distanță. Obiectivul rămâne același de la început: reînnodarea legăturii afective dintre oameni și locurile în care trăiesc.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 407 (15 iunie 2026 – 15 iulie 2026). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.