FIRST Tech Challenge România: Zece ani de nota zece

FIRST Tech Challenge România: Zece ani de nota zece

Reading Time: 8 minute

La începutul acestei luni, FIRST Tech Challenge România, programul de robotică pentru liceeni dezvoltat de Asociația Nație prin Educație a împlinit zece ani de la înființare. În acest interval de timp, programul a implicat peste 10.800 de elevi, 550 de profesori mentori, 600 de voluntari și 236 de echipe de robotică, devenind unul dintre proiectele relevante de educație STEM aplicată pentru elevii din România.

Rezultatele internaționale obținute în ultimii ani reflectă evoluția comunității de robotică pentru liceeni din România și nivelul de pregătire al echipelor românești. Anul acesta, România a câștigat primele patru locuri la Campionatul Mondial din Houston (SUA) și titluri mondiale în 2022, 2024 și 2026.

Oana și Alexandru Drăguș, alumini ai FIRST Tech Challenge ne-au vorbit despre cum au fost posibile aceste performanțe, despre parcursul lor în cadrul programului, dar și despre importanța implicării mediului de afaceri în proiectul educațional.

Cum ați ajuns să faceți parte din FIRST Tech Challenge România și ce v-a convins să rămâneți în competiție? 

Alex: Este o poveste pe care o spun cu drag de multe ori, în 2016 profesorii de informatică de la liceul nostru au primit o invitație să mergem la o prezentare despre o competiție de robotică în Cluj-Napoca, la un liceu de acolo, noi fiind din Alba Iulia. Am mers și am văzut un robot, un teren de joc și multe informații prezentate de reprezentanții Nație Prin Educație. Am plecat de la acea prezentare cu gândul că trebuie să facem asta, trebuie să ne înscriem. Deși nu aveam niciunul dintre noi experiența, am format una dintre primele echipe din țară atunci și restul e istorie, sunt acum în echipa Nație, după 10 ani ca elev, student, voluntar. 

Oana: Eram în clasa a-11 a, auzisem de echipa de robotică din liceu și am decis să mă înscriu în perioada de recrutare a noilor membri. Nu știam exact cu ce aș putea să ajut, pentru că deși studiam matematica-informatica în liceu, nu pot spune că asta îmi doream să fac asta mai departe. Colegii mei au considerat că aș fi potrivită în departamentul de PR și Marketing, și așa a și fost! Am descoperit un nou domeniu, care nu credeam că există neapărat într-o echipă de robotică, dar care m-a convins să rămân și să studiez asta și pe mai departe la facultate.

Dacă vă uitați în urmă, care a fost momentul în care ați realizat că FTC înseamnă mai mult decât o competiție de robotică? 

Alex: În 2017, am participat ca elev și lider de echipă la primul Campionat Național, unde aveam foarte mari așteptări și totuși nu am câștigat nimic. Toate nopțile petrecute la București atunci au fost în laboratorul de robotică pentru a perfecționa robotul. Ce a fost diferit, ciudat chiar, uitându-mă acum în urmă, este că nu ne-am întors acasă dezamăgiți sau supărați. La Națională am realizat cât de multe lucruri putem îmbunătăți și am cunoscut o nouă lume, aceea a colaborării între echipe alături de care într-un meci suntem parteneri și în altul adversari. Ne-am făcut prieteni, am înțeles ce facem bine și ce ne lipsește. A urmat un an în care toată echipa a muncit mai mult ca oricând și din eșecul primului an am ajuns în al doilea să luăm premiul cel mare, iar atunci am realizat că nu este doar despre roboți. În FTC contează tot ce faci în timpul unui sezon și la competiție, nu doar să meargă robotul perfect.

Oana: Prima regională la care am participat, martie 2019, la Cluj-Napoca, a fost primul meu contact direct cu celelalte echipe, cu jurații și cu mediul competițional. Am fost impresionată să văd cât de mult accent se pune pe spiritul de echipă, pe fairplay și în general pe ideea de a ajuta celelalte echipe. FTC înseamnă mai mult decât robotică. Robotul reprezintă doar o parte din tot întregul unei echipe, cealaltă parte fiind implicarea și vizibilitatea în comunitate. Crearea acestui echilibru între cele două, este și cel mai apreciat și urmărit lucru de către jurați.

Ce v-a învățat experiența din echipă despre colaborare, leadership și gestionarea eșecurilor? 

Alex: În programele FIRST există două valori după care echipele sunt învățate să se ghideze: Gracious Professionalism și Coopertition. Practic, fair-play și colaborare pentru a crește împreună. Echipa de robotică este un ecosistem, sunt puține experiențe disponibile în România care să transforme un licean așa cum o face o echipă de robotică. Faptul că echipa își alege singură un lider, se coordonează în timpul unui sezon, strânge fonduri, trece peste obstacole tehnice, acestea formează elevii participanți și îi ajută să aibă o viață profesională și personală mai bună în viitor. Nu realizăm cât de multe vieți sunt schimbate în bine de acest ecosistem, ne gândim des la ideea de a face o cercetare sociologică despre impactul programului în România.

Oana: Am învățat ce înseamnă cu adevărat colaborare și cum se simte atunci când toți membrii din echipă au același scop. Am învățat să ne asumăm greșelile împreună și la fel și reușitele. Când lucrezi în echipă îți dai seama că poți face foarte multe lucruri interesante și pline de sens când sunteți mai mulți. În același timp am învățat și ce înseamnă managementul și cât de important este pentru a duce la bun sfârșit un proiect. Din păcate la școală nu se pune atât de mult accent pe aceste lucruri, care sunt, de altfel, foarte importante pentru mai departe.

Care sunt competențele pe care le folosiți cel mai des astăzi pe care le-ați dobândit în cadrul competiției? 

Alex: Pentru mine cei doi ani de participare au transmis o lecție clară, dacă nu citești regulamentul, ce se cere, care sunt așteptările, nu ai cum să ai succes. Acest lucru s-a aplicat ulterior în orice am făcut: facultate, muncă, proiecte de finanțare. Noi în primul an de robotică nu știam acest lucru, am mers pe presupunerea că dacă lucrăm mult la robot câstigăm, dar concursul nu asta cerea. Nu doar asta. Alte competențe pe care le am de când cu robotica sunt management-ul unor sarcini și a persoanelor, atenția la detalii, capacitatea de a prioritiza, capacitatea de a lucra sub presiune, vorbitul în public și multe altele.

„Managerierea proiectelor sau a oamenilor este o competență pe care am dobândit-o în echipă și pe care o perfecționez chiar și acum. În al doilea an pentru mine în echipă, am organizat și primul meu eveniment la care am fost coordonatorul principal. Am învățat direct în practică să gestionez situații de criză, să atribui sarcini voluntarilor și în același timp să le prioritizez în funcție de importanța lor”

Oana Drăguș, director de marketing, Asociația Nație prin Educație

Ați văzut competiția atât din interior, ca participanți, cât și din postura de alumni. Cum s-a schimbat ecosistemul FTC România în ultimul deceniu?

Alex: Investiția privată din primii ani din România a creat 180 de echipe în doar 3 ani și a propulsat România în topul regiunilor cu cele mai multe echipe raportat la numărul de locuitori, iar eu am fost membru în primul an. La acel moment, nimeni nu știa de unde să ia informații, organizatorii făceau tot posibilul să ne transmită tot ce se poate, dar era foarte mult de asimilat. Ce s-a schimbat natural între timp este că avem Alumni. Absolvenții echipelor de robotică au devenit între timp specialiști în domeniile lor, au terminat studii, și mulți dintre ei s-au întors să dea înapoi comunității, ca voluntari pentru competiție sau ca mentori pentru echipele lor. Totodată, echipele au început după câțiva ani să asimileze experiență de la un an la altul, astfel că nivelul tehnic a crescut foarte mult. Avem în ultimii cinci ani de trei ori câștigat Campionatul Mondial din SUA. Iar în primii ani marea realizare era doar să câștigi câteva meciuri în SUA. 

Oana: Eu am participat în sezonul 3 și 4. Competiția are un parcurs incredibil, încă din primul an, drept dovadă, acum România a fost pusă pe podiumul mondial de trei ori! Văd în continuare și la cei care participă acum, determinarea și motivația de a ajunge cât mai sus, de a lucra zi și noapte pentru scopul comun al echipei. Cea mai frumoasă parte este că, fără să își dea seama neapărat, toți copiii din competiție acumulează competențe și experiență care o să îi ajute enorm după perioada liceului, o zic din propria experiență. Un lucru care s-a schimbat este accesul la informații și resurse, care acum este mult mai dezvoltat. Dacă în primele sezoane se construiau roboți cu sisteme improvizate de elevi, acum roboții arată precum ar fi proaspăt scoși dintr-o fabrică de specialitate. Anul acesta, România a ocupat primele patru locuri la Campionatul Mondial din Houston, după mai multe titluri mondiale obținute în ultimii ani.

Cum explicați această performanță constantă?

Alex: Cred că după cum spuneam anterior, există doi factori externi importanți care ajută la acest succes: finanțarea privată foarte bună în acest program și alumni care se implică tot mai mulți de la un an la altul. Totuși, în fiecare țară există acești factori, deci trebuie să mai fie ceva. Există și clișeul că românii sunt foarte inventivi, probabil este și asta adevărat. Un lucru puțin discutat este că în România nu sunt foarte multe oportunități, din lipsă de fonduri. Nu avem echipe sportive școlare cum vedem în filmele americane, avem foarte puține trupe de teatru în școli. Dar avem echipe de robotică, iar acestea asigură unui elev implicat o viață mai bună, astfel că elevii dau tot ce pot să fie cei mai buni.

Oana: Prima echipă din Arad care a câștigat campionatul mondial în 2022, cu multă muncă în spate și un strop de noroc, a tramsmis un mesaj tuturor echipelor românești: „Se poate!”. Elevii României au fost întotdeauna inteligenți și foarte motivați. Această competiție a creat cadrul, neexistent până atunci, prin care elevii noștri își pot demonstra toate aceste calități, iar rezultatele au venit de la sine.

Cum vă imaginați FTC România peste alți zece ani? 

Alex: La acest moment suntem prezenți în aproximativ 10% dintre liceele din România, deși avem peste 230 de echipe de robotică și 5.000 de participanți anual. Aș vrea ca în zece ani să ajungem la 20%, astfel încât unu din cinci elevi din România să fi avut șansa să participe într-un astfel de program care îi poate schimba viața.

Oana: Îmi doresc ca peste zece ani, această competiție să fie cât mai vizibilă, să avem cât mai mulți elevi implicați, iar oamenii să înțeleagă că FTC Romania reprezintă schimbarea în sistemul clasic de învățământ românesc pe care o sperăm cu toții. Totodată, peste alți zece ani vom avea și o comunitate mai mare de alumni (absolvenți ai competiției), care vor fi prezenți în industrie și vor contribui direct la creșterea țării noastre. BRD susține FIRST Tech Challenge România încă de la început.

Din perspectiva voastră, cât de importantă este consecvența unui partener într-un proiect educațional de acest tip?

„Sprijinul pe termn lung al partenerilor este cheia succesului unui astfel de program. Vorbim despre România, o țară în care din păcate investiția în educație nu este foarte mare și sistemul public de învățământ nu are componente STEM. BRD este partener fondator al programului FTC România și după cum le spunem tuturor celor care vor să se implice în educație, noi la Nație Prin Educație avem rețeta să aducem educația STEM – educația viitorului în fiecare liceu, ne-ar bucura să vedem o colaborare între companiile din mediul privat pentru un bine comun și să facem acest lucru să se întâmple. Împreună putem să facem o Nație Prin Educație”

Alexandru Drăguș, director program, Asociația Nație prin Educație

Oana: Din păcate fără sprijinul partenerilor pe termen lung, această competiție nu ar putea fi posibilă. Menținerea competiției 100% gratuită pentru toate echipele reprezintă un efort uriaș, de aceea, este foarte important sprijinul și consecvența partenerilor. Siguranța parteneriatului pe termen lung, oferă și posibilitatea de gândire a strategiilor care să asigure creștererea acestei competitii.