fbpx
BizRemote Companii Interviuri Stiri

Andra Caragea-Olar, CEO CITR: Digitalizarea poate relansa businessul pentru următorii ani8 min

01/05/2020 5 min read

Andra Caragea-Olar, CEO CITR: Digitalizarea poate relansa businessul pentru următorii ani8 min

Reading Time: 5 minute

Marea dilemă a acestor zile, peste tot în lume, nu numai în România, este cum repornim economia. Traversăm o criză sanitară fără precedent în epoca contemporană, iar criza economic va avea repercusiuni în următoarele luni.

Andra Caragea-Olar, CEO al CITR, companie specializată în management de criză, ne-a spus cum văd oamenii de afaceri viitorul din punct de vedere economic și social.

 

Cum acționează CITR acum, având în vedere perioada pe care o trăim?

Suntem alături de companiile din portofoliul nostru cu susținere și ghidaj pentru traversarea acestei perioade, care se suprapune unei situații deja existente de dificultate – insolvența. Rămânem în continuare fideli misiunii noastre de a salva valoarea din companiile românești, acum cu atât mai mult. Este important să oferim echilibru și claritate și mai ales să punem la dispoziție tot knowledge-ul nostru pentru a asigura continuitatea.

În ceea ce privește reacția noastră la criză, CITR este de 20 de ani o companie specializată în management de criză, astfel că lucrăm pe modele de business adaptate la dificultate. Ne-am făcut propriile scenarii de criză, și ne asigurăm în fiecare zi că atât clienții noștri antreprenori cât și creditorii din procedurile gestionate de noi nu resimt nicio modificare în ceea ce privește activitatea noastră.

Care sunt cele mai importante măsuri pe care le poate lua România pentru a depăși criza declanșată de COVID-19?

Economia răzbate prin business, iar soluția pentru o economie liberă puternică este un mediu de afaceri sănătos și dezvoltat pe baze solide. Știm deja la nivel de CITR că mare parte din companiile care vor ieși afectate din această criză aveau probleme și anii trecuți, însă au rămas într-o zonă gri de inacțiune, iar rolul prevenției în formarea culturii antreprenoriale este decisiv.

Pe lângă măsurile guvernamentale adoptate, cred în primul rând în puterea fiecărui antreprenor de a-și evalua permanent afacerea și de a acționa cu curaj și din timp util în direcția însănătoșirii. Și aici mă refer la accesarea unor proceduri precum concordatul preventiv, restructurarea obligațiilor bugetare prin mecanismul oferit de OG6/2019, și inclusiv insolvența, care ajută la eliminarea unor blocaje și au demonstrat că pun companiile la adăpost de instabilitate.

În privința măsurilor guvernamentale, sunt câteva dintre ele care ar putea fi extinse cu încredere într-o formă ajustată și companiilor în insolvență, printre care: garantarea de credite de către stat pe proiecte și finanțarea pentru IMM-uri. Companiile în insolvență au nevoie de susținere comunitară deoarece ele se confruntă cu o stare de dificultate anterior crizei sanitare din prezent.

Care credeți că sunt domeniile cele mai afectate și cum ar putea fi susținute companiile care activează în aceste domenii?

Pe lângă măsurile deja adoptate pentru amânarea unor taxe, impozite, chirii, rate la credite, este necesar să privim încă de acum și dincolo de starea de urgență, când povara lor se va întoarce asupra unor companii care în ultimele luni și-au diminuat major activitatea sau chiar au înghețat-o. Acum e momentul să adoptăm măsuri pentru acomodarea lor la normalitate, să creăm o perioadă de tranziție până la reluarea businessului la volumul obișnuit.

În portofoliul actual, cu peste 400 de companii, observăm inevitabil similitudini între sectoarele generale afectate de insolvență și unele dificultăți înregistrate de companiile din portofoliul nostru: sunt evoluții negative pe companiile din sectorul transporturilor, din turism și HoReCa, producție, mai ales cele de încălțăminte-îmbrăcăminte, care aveau partea de vânzare în principalele centre comerciale care s-au închis câteva companii din sectorul agricol afectate de interdicția exporturilor de cereale. Câteva dintre sectoarele afectate parțial sunt: construcții-infrastructură, food, parteneri industria auto.

Pe de altă parte, companiile din industria petrolului sunt afectate indirect de scăderea prețului la baril, dar și de limitarea activității la clienți și scăderea investițiilor. Pe de altă parte, sunt și companii care s-au adaptat rapid și au rezultate pozitive în continuare precum cele din producția și distribuția de produse alimentare.

Ce măsuri ar trebuie luate de companii pentru a-și reveni cât mai repede?

Dacă la nivel soft recomandăm concentrarea pe consolidarea echipei interne și o comunicare onestă și transparentă cu furnizorii și partenerii de business, lucrurile sunt mai pragmatice la nivel hard. Aici vorbim despre urmărirea la 2-3 zile a principalilor indicatori financiari și KPI, adaptarea planurilor de business la contextul Covid-19, definirea unui worst case scenariu pe trei luni și simulări de business realiste într-un context de reducere a veniturilor.

Întocmirea unui cash-flow pe trei luni poate ajuta la realizarea unei imagini complete asupra capacității companiei de a face față crizei. Reducerea costurilor și amânarea pe cât posibil a unor plăți excepționale, poate ajuta, de asemenea.

În tot acest timp, ne reamintim că resursa umană este cea mai valoroasă, așadar protecția angajaților și a persoanelor cheie din companie este prioritară. Iar pentru companiile care au posibilitatea, digitalizarea și continuarea activității online poate relansa business-ul pentru următorii ani.

Care sunt direcțiile pe care le-ați implementat în CITR legat de actuala situație?

Avem două direcții mari pe care construim în această perioadă: grija pentru oamenii din CITR; și cea pentru companiile din portofoliu – iar aici lucrăm în sinergie cu celelalte companii din grup.

Am avut grijă din primele zile ale crizei să punem la un loc toate instrumentele de management disponibile pentru a traversa cu bine obstacolele. Am revizuit rapid politicile de HR pentru acomodarea colegilor cu work from home, am dezvoltat programe online de sport, o bibliotecă virtuală, dar, mai ales, ne-am concentrat pe o comunicare sănătoasă.

 Am constituit, alături de companiile din Impetum Group, o celulă de criză care se reunește de trei ori pe săptămână și la nevoie, și un grup de analiză unde abordăm atât schimbările fiscale și legislative cât și problematici punctuale cu care se confruntă companiile din portofoliul nostru.

 Cele zece echipe de caz din toată țara se reunesc zilnic online, astfel ne asigurăm că antreprenorii cu care lucrăm au mereu la dispoziție informații de actualitate pentru a-și continua activitatea cu cât mai puține dificultăți.

Cum va arăta lumea după coronavirus?

E dificil de previzionat efectul total al unei crize atunci când te afli în mijlocul ei. Cert este că suntem încă în prima etapă, în care culegem informații și analizăm primul impact. Efectele reale vor deveni vizibile probabil în următorul an, și vor fi afectate cu precădere acele companii care aveau deja dificultăți și care nu au luat din timp măsuri de redresare.

Cred însă că vor apărea schimbări în comportamentul și alegerile consumatorilor, în felul în care își aleg companiile furnizorii și își dezvoltă liniile de business viitoare, cred că va fi o dezvoltare masivă în zona digitalizării proceselor, că foarte multe companii vor agrea lucrul complet de acasă pentru o parte dintre angajați, dar și că vom fi cu toții mai ușor adaptabili la circumstanțe neprevăzute și vom primi mai deschis schimbările.

Cum pot ajuta guvernele ca să trecem peste această criză?

Prin completarea măsurilor actuale de redresare cu alte facilități fiscale și juridice, guvernele pot susține reluarea activității economice într-un mod mai facil. În plus, sunt necesare măsuri care să acopere perioada de tranziție pe care o vom traversa odată cu reluarea activității.

Ce lecții putem învăța de la această perioadă?

Această criză ne-a forțat să gândim în alți termen, să vedem diferit interconectarea și să primim mai deschis noul și necunoscutul. Cred că toți învățăm zilele acestea, fie la nivel personal sau de business, să ne dezvoltăm capacitatea de adaptare, să fim mai flexibili, să previzionăm și să planificăm mai bine.

Acest proces forțat de adaptare va facilita dezvoltarea și maturizarea businessurilor deja aflate în creștere și le va oferi o viziune asupra a ceea ce însemnă antreprenoriatul, pentru cei mai tineri. Ce va face diferența între câștigători și pierzători va fi și mindsetul, nu doar condițiile improprii în care suntem nevoiți acum să ne desfășurăm activitatea.

Ce planuri de salvare ar trebui să fie aprobate la nivel global ca să ne revenim rapid?

Deși cu toții am fost loviți de această criză cauzată de pandemia coronavirusului, problemele sunt particulare la nivel de state, în funcție de cât de dezvoltate sunt și pe ce direcții. Dacă în unele state criza sanitară este cea mai gravă, în altele, lipsa de încredere face ravagii în business. Pe de altă parte sunt state care implementează măsuri mai stricte, care limitează efectele sanitare, însă la nivel de business ele continuă să meargă.

Cred că este mai degrabă vorba despre planuri ancorate în specificul local și concret pe sectoarele de business afectate, în funcție de structurile și gradul de evoluție al fiecărui stat. Desigur că ajută să existe sprijin comunitar, la nivelul UE și între state chiar și de pe continente diferite, însă premisele corecte ar ajuta să plece mai mult de la nivelul local.

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *