Analize

Binele care nu cunoaste frontiere8 min

08/12/2011 5 min read

author:

Binele care nu cunoaste frontiere8 min

Reading Time: 5 minute

<p> <strong>Pentru Raluca Ouriaghli, reusita se masoara in oamenii care pleaca spre un alt angajator. Pentru Ateliere Fara Frontiere, este ratiunea de a exista, dar si scopul spre care tinteste, zi de zi, cu fiecare persoana care-i trece pragul.</strong></p> <p>  </p> <p> Succesul si esecul sunt notiuni greu de definit dincolo de portile Uzinelor Faur. In Ateliere Fara Frontiere, vin cei care cauta o sansa de reintegrare intr-o societate care la un moment dat, dintr-un motiv sau altul, i-a respins. Dupa zece ani in care a studiat si muncit in domeniul insertiunii socio-profesionale si dezvoltarii durabile in Franta, Raluca Ouriaghli a fondat in Romania Ateliere Fara Frontiere. Cu sprijinul fundatiei din regiunea pariziana Ateliers sans Frontiers, a pus bazele unui sistem care schimba destinele unor oameni, fara sa apara pe prima pagina a ziarelor sau sa deschida jurnalele de stiri.</p> <p>  </p> <p> Discret, dar cu mult profesionalism, Raluca Ouriaghli si echipa pe care o coordo neaza de cativa ani se ocupa de reintegrarea in societate a unor oameni care la prima vedere nu mai au nicio sansa. In Ateliere Fara Frontiere ajung persoane fara adapost, copii postinstitutionalizati, persoane cu antecedente penale. Aici sunt acceptati pe baza motivatiei personale de a schimba ceva in viata lor. In urma interviurilor de angajare, sunt acceptate cam trei din cinci persoane directionate de institutii ale statului. Treptat, din exclusi din societate acestia devin salariati in insertiune si cetateni contribuabili. In ateliere ei invata o meserie, se obisnuiesc sa respecte un program de lucru si ideea de echipa.</p> <p>  </p> <p> Cea mai mare parte a activitatii lor consta in dezasamblarea si reconditionarea de echi pamente IT si hardware colectate in mod gratuit de la companii care nu mai au nevoie de ele. Echipamentele reconditionate sunt fie donate unor ONG-uri, scoli sau spitale, fie sunt vandute la preturi accesibile, unor persoane care nu si-ar permite in alte conditii sa-si achizitioneze un computer.  Echipamentele care nu mai pot fi reconditionate sunt trimise catre reciclatori. In ultimele sase luni, au beneficiat de acompaniere sociala si profesionala individualizata 30 de persoane, 13 dintre ele alaturandu-se echipei in aceasta perioada. Pentru noua dintre cei inclusi in program s-au definit proiectele profesionale si au urmat cursuri de formare profesionala sau de intarire a abilitatilor IT sau lingvistice. Mai mult, pentru 8 dintre salariati s-au mediat locuri de munca in economia reala, cel mai de succes fiind cazul Ioanei Mihai, care, dupa ce a urmat timp de trei luni un curs de cofetar/patiser in cadrul companiei ACCOR si o certificare de competente, a fost angajata de compania Brioche Dore, unde lucreaza deja de patru luni si unde s-a adaptat foarte bine.</p> <p>  </p> <p> Pe zona de colectari si donatii, cei de la Ateliere Fara Frontiere au derulat doua proiecte personalizate cu Petrom si UniCredit Tiriac Bank prin care au fost donate echipamente IT catre scoli, licee, gradinite, Directii de Protectia Copilului si ONG-uri. In ultimele 6 luni, au colectat peste 2.000 de unitati centrale, mai mult de 1.000 monitoare si au donat peste 850 echipamente complete. Fiecare pas inainte facut de un fost salariat e o mica victorie pentru cei de la Ateliere, fiecare pas inapoi e un esec din care incearca sa invete ceva.</p> <p>  </p> <p> Succesul se masoara si in numarul de echipamente reconditionate sau in cantitatea de deseuri colectate si trimise spre reciclare, dar si in numarul de copii fericiti ca isi pot face temele pe un computer. generat fondatorilor sau actionarilor, opereaza pe piata libera furnizand produse si servicii generate printr-un model antreprenorial si inovativ, foloseste profitul rezultat in mod principal pentru atingerea obiectivelor sociale asumate, este condusa de antreprenori sociali intr-un mod responsabil si transparent, implicand in activitatea curenta atat angajatii, clientii, cat si beneficiarii intregului proces.</p> <p>  </p> <p> Vlad Craioveanu atrage atentia ca exista diferite curente care chestioneaza regulile legate de plata dividendelor dupa recuperarea investitiei, ceea ce este oarecum de la sine inteles mai ales din perspective unui antreprenor aflat la inceput de drum si avand resurse limitate care intelege ca a fi antreprenor inseamna a maximiza ROI-ul afacerii. Astfel a aparut conceptul de “impact investment” care urmareste in esenta aceleasi efecte ca si “businessul social”, insa permite in anumite conditii recuperarea investitiei, precum si niste cote suplimentare in functie de evolutia afacerii.  In Uniunea Europeana, in loc de antreprenoriat social este folosit mai degraba conceptul de “economie sociala”, din a carei acceptiune sunt excluse, dupa cum precizeaza Stefan Constantinescu, cercetator in cadrul proiectului Prometeus, derulat prin FDSC, initiativele sociale ale societatilor comerciale (proiectele de CSR), initiativele filantropice individuale ale persoanelor fizice si activitatile sau initiativele din cadrul agentiilor publice.</p> <p>  </p> <p> In Romania, de cateva luni se desfasoara dezbateri aprinse pe marginea unui proiect pentru legiferarea antreprenoriatului social, initiat de deputatul PSD Iulian Iancu. Coalitia Economiei Sociale, creata la initiative Fundatiei pentru Dezvoltarea Societatii Civile (FDSC) si formata din 140 de organizatii din intreaga tara, a derulat o intensa campanie pentru a impiedica aprobarea acestui proiect de lege in forma in care a fost propus initial. Proiectul a fost retrimis spre evaluare catre Comisia de Politica Economica din cauza unor inadvertente. </p> <p>  </p> <p> Opozantii legii sustin ca proiectul contravine teoriei si practicii europene si internationale si pleaca de la falsa premisa ca actorii economiei sociale nu exista in Romania si ca este nevoie de infiintarea lor. Sunt astfel ignorate peste 26.000 de organizatii, actori importanti ai economiei sociale din Romania, care genereaza 165.000 de locuri de munca, respective 4,3% din locurile de munca din sectorul privat din Romania. Initiativa deputatului PSD confunda antreprenoriatul social cu responsabilitatea sociala a companiilor si propune cresterea de 33 de ori a sumelor deductibile pentru “investitii sociale”. Din pacate, acestea nu sunt clar definite, astfel incat orice tip de proiect social, cu orice tip de beneficiar, profit sau nonprofit, poate fi considerat o investitie sociala.</p> <p>  </p> <p> La nivel  International, exista standarde care atesta gradul de responsabilitate sociala a companiilor, pe cand legea in cauza nu face nicio referire la aceste aspecte. Mai mult, nu exista niciun precedent prin care un stat sa fi reglementat beneficii fiscale pentru companiile care demonstreaza responsabilitate sociala sau fac investitii sociale. Ancuta Vamesu, coordonator in cadrul Coalitiei pentru Economie Sociala si una dintre vocile de referinta pentru Campania dusa de FDSC impotriva Proiectului Legii Antreprenorului Social, sustine ca, daca legea ar fi revizuita, ar putea ras punde unor teme noi cum ar fi: in ves titiile sociale responsabile, companii de interes comunitar si deductibilitatea fiscala a contributiilor financiare ale companiilor.</p> <p>  </p> <p> <strong>MOARE CSR-UL, TRAIASCA ANTREPRENORIATUL SOCIAL</strong></p> <p> Chiar daca si CSR-ul este un concept relative nou, acesta este mult mai cunoscut decat antreprenoriatul social.  Unele companii se implica si sustin financiar diverse initiative sociale. “Diferenta fata de antreprenoriatul social este ca acel fond de sponsorizare reprezinta un procent foarte mic din activitatea companiei. Scopul companiei ramane profitul, pe cand la o intreprindere sociala toate resursele si eforturile se duc spre rezolvarea unei probleme sociale, inclusiv toate veni turile obtinute”, precizeaza Teia Gavrilescu.</p> <p>  </p> <p> Altfel spus, intreprinderile sociale nu fac parte din dezvoltarea durabila, ele sunt dezvoltarea durabila. In timp ce CSR-ul este o forma de filantropie, antreprenoriatul social inseamna un intreg model economic. De cele mai multe ori, actiunile de CSR nu sunt legate de modelul de afacere al companiei, ci sunt mai degraba gandite ca niste actiuni sociale pentru clientii sau comunitatile limitrofe afacerii. Una dintre criticile aduse CSR-ului este ca e folosit mai mult ca un vector de imagine decat un actor social. Din aceasta perspectiva, Vlad Craioveanu considera ca CSR-ul, asa cum este implementat in acest moment, va disparea, nefiind nici sustenabil si neavand nici cum sa genereze un impact mai mare decat in limita bugetului alocat.</p> <p>  </p> <p> Astfel, pe viitor, vor trebui gasite noi solutii prin care activitatea de responsabilitate sociala sa devina mai relevanta si mai corelata cu cerintele si nevoile societatii. Asa cum spuneau Michael Porter si Mark Kramer intr-un articol publicat in “Harward Business Review”, poate ca a venit momentul pentru companii sa discute despre Corporate Shared Value (CSV) ca alternativa a CSR-ului clasic.</p> <p> Citeste si:</p> <p> <a href=”https://www.revistabiz.ro/binele-care-nu-cunoaste-frontiere-430.html”>Binele care nu cunoaste frontiere</a><br /> <a href=”https://www.revistabiz.ro/visele-fac-lumea-mai-frumoasa-431.html”>Visele fac lumea mai frumoasa</a><br /> <a href=”https://www.revistabiz.ro/cu-vasla-prin-romania-432.html”>Cu vasla prin Romania</a></p>

Leave a comment

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Acest site utilizează fisiere cookie. Prin continuarea navigarii sunteti de acord cu utilizarea acestui tip de fisiere. Mai multe informatii pot fi consultate prin accesarea POLITICI DE CONFIDENȚIALITATE