Stiri

Câți bani au cheltuit turiștii români de Revelion. Destinația favorită a fost Valea Prahovei

4 ian. 2022 3 min

Câți bani au cheltuit turiștii români de Revelion. Destinația favorită a fost Valea Prahovei

Reading Time: 3 minute

Turiştii români au cheltuit cu prilejul Revelionului 45 de milioane de euro pentru destinaţiile externe şi 30 de milioane de euro pentru cele interne, preferate fiind staţiunile rurale şi Valea Prahovei, arată datele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism din România.

Astfel, pe Valea Prahovei, Predeal, Poiana Braşov au fost 20.000 de turişti, în alte staţiuni montane (Păltiniş, Rânca, Vatra Dornei, Borşa, Slănic Moldova, Semenic) – 15.000 de turişti, în timp ce turismul rural (Bran-Moieciu, Maramureş, Bucovina, Mărginimea Sibiului, Neamţ, Apuseni, Oltenia de sub munte etc.) a atras 70.000 de turişti, staţiunile balneare (Băile Felix, Băile Herculane, Sovata etc.) – 25.000 de turişti, iar oraşele turistice (Braşov, Sibiu, Cluj, Timişoara, Iaşi) – 7.000.

Prin agenţiile de turism, turiştii au ales cel mai mult staţiunile balneare şi cele montane, dar creşte şi numărul rezervărilor pentru pensiuni rurale.

Cheltuielile pentru destinaţiile interne au fost de circa circa 30 de milioane de euro.

„Dezavantajul a fost că minisejurul de Revelion a fost mai scurt, ţinând cont că noaptea de Revelion a fost în weekend. Pentru România, durata de şedere a fost de 2-3 nopţi, faţă de 4-5 nopţi, cât ar fi fost dacă erau mai multe zile libere. Revelionul 2022 nu se compară cu ultimul Revelion normal, din 2020, însă a înregistrat o creştere considerabilă faţă de Revelionul 2021”, a declarat, pentru AGERPRES, Traian Bădulescu, purtătorul de cuvânt al ANAT.

Potrivit acestuia, odată cu anunţarea relaxării restricţiilor, pe 7 decembrie (certificat verde extins – s-au acceptat şi teste PCR sau antigen, plus eliminarea orelor limită), rezervările au crescut peste noapte, pentru turism intern, Revelion, cu 30%.

În alte ţări, destinaţiile preferate au fost Egipt (Sharm El Sheikh, Hurghada) – 5.000 de turişti, Dubai – 3.000 de turişti, destinaţii exotice (Zanzibar, Republica Dominicană, Maldive, Sri Lanka, Kenya, America Latină – Mexic, Peru, Panama, Costa Rica etc.) – 5.000 de turişti, croaziere (Caraibe, Oceanul Indian etc.) – 1.000 de turişti, city break-uri Europa (Atena, Paris, Praga, Roma, Barcelona etc.) – 10.000. Alte destinaţii europene (Franţa – Coasta de Azur, Alsacia, staţiuni montane, Spania, Portugalia, Austria – ski) – 5.000, Turcia (Istanbul, Antalya, Capadocia) – 3.000, Bulgaria (staţiuni montane) – 5.000, Malta – 500, Tunisia – 500, Iordania – 300.

„Pentru destinaţiile externe, estimez cheltuieli de circa 45 de milioane de euro. Tarifele au fost pentru absolut toate buzunarele, de la 150 de euro de persoană pentru Revelion la munte în Bulgaria, până la 2.000, 3.000 sau 4.000 de euro de persoană pentru destinaţiile exotice”, a continuat Bădulescu.

S-a observat o dorinţă mare a românilor de a călători acolo unde au fost restricţii mai mici şi în special în destinaţiile verzi. Din păcate, din cauza restricţiilor mari şi a noului val omicron, destinaţiile vest-europene au fost mai puţin căutate decât anii trecuţi. Multe pieţe de Crăciun nu s-au mai deschis, însă s-a menţinut apetitul turiştilor români pentru destinaţii exotice şi calde.

„Nu înţeleg departajarea între ţările UE şi cele non UE. Mult mai eficientă era ‘lista semafor’, cu împărţirea pe culori a ţărilor. Turiştii nevaccinaţi care revin din ţările non-UE trebuie să intre în carantină indiferent dacă ţara de unde provin este verde. Putea fi eficientă şi testarea la graniţă sau imediat după revenire. Să nu uităm că primim şi turişti din ţări non UE. Se apropie Crăciunul şi Revelionul pe stil vechi (7 ianuarie, respectiv 14 ianuarie). În mod normal aşteptam mulţi turişti din Republica Moldova, dar şi din Ucraina, Federaţia Rusă sau Serbia. Şi în cazul în care sunt vaccinaţi, mulţi dintre aceştia au făcut-o cu vaccinuri nerecunoscute în UE. Practic, aceştia ar trebui să intre în carantină la sosirea în România. La fel ca şi în cazul revenirii turiştilor români, un test PCR sau antigen putea rezolva problema”, a conchis Bădulescu.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: