Ce cauta un mall la Obor?

????????????????????????????????????Piata constructiilor de retail, mai ales cea din Capitala, s-a dezvoltat rapid in ultimii ani. Din 2000 incoace s-au deschis opt centre comerciale, dar specialistii spun ca orasul are inca potential, daca ne raportam la alte capitale europene.

Andrei Pogonaru, dezvoltator al proiectului Veranda, vrea sa aduca targul Mosilor, precursorul targului Obor de astazi, in secolul XXI si mizeaza pe traficul zonei, ce se ridica la peste opt milioane de vizitatori pe an, pentru a amortiza investitia de 60 de milioane de euro in noul mall Veranda.

Era nevoie de inca un mall in Bucuresti? Ce aduce nou Veranda?

Veranda se defineste, in primul rand, ca un centru comercial de proximitate, al carui concept a fost gandit astfel incat sa se adapteze nevoilor celor peste 430.000 de locuitori ai zonei Obor. Ne dorim sa contribuim la dezvoltarea ariei prin redefinirea ei, completand oferta de retail existenta cu una moderna, si sa le oferim vizitatorilor o experienta relaxanta si completa de shopping si petrecere a timpului liber. Ca element arhitectural, veranda reprezinta un loc de repaus, fiind simbolul unui spatiu prietenos, care asigura o legatura intre interior si exterior, implicit intre om si natura. Designul centrului comercial devine o gura de aer proaspat in aglomeratia zonei, un spatiu familiar, destinat relaxarii. La acest lucru contribuie si cei 15.000 de metri patrati de spatiu verde destinati recreerii si petrecerii timpului liber intr-un mod placut, alaturi de cei dragi. Capitala are nevoie de cat mai multe spatii si constructii verzi si, prin proiectul nostru, dorim sa impulsionam trendul de a construi “verde” si in piata de retail.

Ce conditii trebuie sa indeplineasca o anumita zona pentru a fi potrivita pentru dezvoltarea unui mall?

Cea mai importanta conditie pentru dezvoltarea unui centru comercial este locatia, mai ales in cazul celor de proximitate. Oferta de retail trebuie sa vina in intampinarea consumatorilor, sa fie aproape de acestia, usor accesibila prin mijloacele de transport in comun. Acestea duc la o crestere a traficului proiectului, ceea ce ofera mall-ului atractivitate pentru retaileri. Evolutia economiei din ultimii ani s-a tradus intr-o crestere a consumului si, implicit, intr-un interes tot mai crescut al brandurilor pentru piata locala si dorinta acestora de a investi in Romania. De asemenea, este important ca fiecare proiect sa fie adaptat cerin­telor zonei in care este dezvoltat, completand oferta de retail locala si acoperind intr-un procent cat mai mare nevoile consumatorilor.

Cat s-a investit pana acum la Veranda si de unde vin banii?

Din investitia totala de 60 de milioane de euro de care beneficiaza proiectul Veranda, 25,5 milioane de euro sunt parte a acordului de finantare recent finalizat si semnat cu Raiffeisen Bank si Raiffeisen Bank International AG, cu posibilitatea de a majora suma pana la 28,5 milioane de euro. Restul de aproape 60% din investitie este asigurat din capitalul propriu. Suma investita acopera intreaga dezvoltare a proiectului, inclusiv terenul si relocarea fabricii Prodplast, de aceea o estimare la acest moment este dificil de calculat. La momentul actual, stadiul constructiei a depasit 60%.

“De la inceputul anilor 2000 si pana in prezent s-au deschis opt centre comerciale in Bucuresti, iar studiile de piata arata ca orasul are inca potential raportandu-ne la suprafata construita in comparatie cu alte capitale europene.”

Proiectul a demarat in 2014? Exista schimbari fata de planul initial?

Centrul comercial Veranda este un proiect complex si ne-am asigurat ca avem puse la punct toate detaliile inainte de a incepe constructia in 2014, astfel incat sa nu intampinam dificultati pe parcurs si, desi ne-am confruntat si cu diferite situatii de-a lungul timpului, am reusit de fiecare data sa le depasim cu succes. Una dintre cele mai mari provocari a fost relocarea fabricii Prodplast pe platforma Faur, unde isi continua activitatea in prezent. Compania inregistreaza cresteri continue, cu rezultate notabil mai bune decat in ultimii ani, ultima luna fiind cea mai profitabila din acest an. In acest moment, dupa cum spuneam, am depasit stadiul de 60% din constructie, am finalizat structura metalica si am trecut la partea de finisaje de interior. Inaugurarea centrului comercial va avea loc in trimestru IV al anului 2016, conform planului initial.

Cat conteaza istoricul comercial al zonei si pe ce venituri din chirii mizati in primul an de functionare?

In cazul Veranda, istoricul comercial al zonei face parte din conceptul proiectului. Cunoastem faptul ca Obor a fost inca din secolul XVII destinat comer­tului, aici aflandu-se targul Mosilor, precursorul targului Obor de astazi. Traficul zonei se ridica la peste opt milioane de vizitatori pe an. Proiectul Veranda se bazeaza pe reutilizarea unui spatiu de tip brownfield, fost sit industrial. Un avantaj al acestor spatii este faptul ca, in general, ele sunt bine conectate la retelele de transport public. Prin urmare, centrul comercial este deservit de 16 linii de transport in comun, precum si de statia de metrou Obor, aflata la mai putin de 400 de metri distanta. Veranda va deservi peste 166.000 de familii care locuiesc in proximitate, carora dorim sa le oferim o experienta completa cu o diversitate larga de magazine, dar si spatii pentru relaxare si divertisment. Nivelul chiriilor pentru spatiile din centrul comercial Veranda este adaptat pietei si estimam un randament standard pentru un astfel de proiect de retail in ceea ce priveste venitul obtinut in primul an de activitate.

Mai este loc pentru dezvoltarea de noi mall-uri in Capitala?

Piata constructiilor de retail, mai ales cea din Bucuresti, a cunoscut de-a lungul timpului o dezvoltare foarte rapida. Astfel, de la inceputul anilor 2000 si pana in prezent s-au deschis opt centre comerciale, iar studiile de piata arata ca orasul are inca potential, raportan­du-ne in special la suprafata construita in comparatie cu alte capitale europene. Spre exemplu, Bucu­restiul este acum la o treime din suprafata comerciala construita din Varsovia. Mai mult, exista zone ale orasului ale caror nevoi nu sunt acoperite in totalitate pe acest segment, precum centrul si nord-vestul Capitalei, iar cererea de spatii de retail este tot mai ridicata in contextul in care piata primeste tot mai multe branduri internationale noi.