Victor Miron, BookTruck: Cu biblioteca mobilă pe ulițele României rurale

Reading Time: 6 minute

Este fondatorul asociației „Cărțile pe față” și a pus recent în mișcare cea de-a doua bibliotecă mobilă. Victor Miron, inițiatorul BookTruck, ne povestește cum se poate aduce bucuria lecturii pentru copiii de la sate, care mai este rolul cărții tipărite în lumea digitală, cu toate provocările ei, și care sunt următoarele proiecte prin care va promova cărțile și cititul.

Ce înseamnă o bibliotecă mobilă pentru România rurală de azi?

Cred că fiecare copil merită un bibliotecar sau o bibliotecară în viața lui, indiferent că s-a născut la oraș sau la sat, indiferent de câți bani au părinții lui. Cred că fiecare copil merită să aibă în viața lui pe cineva care să îi cultive pofta de cunoaștere fară să îi îngrădească curiozitatea printr-o notă, diplomă sau medie. Cred că fiecare copil merită un curator al lecturilor care să aibă răbdare și să îi recomande atâtea cărți până când copilul o citește pe cea care îi deschide dragostea de carte. Biblioteca mobilă BookTruck este încercarea asociației noastre de a înfăptui acest crez.

Ce reprezintă cel de-al doilea BookTruck?

Al doilea BookTruck este încă un vis devenit realitate. A apărut pentru că primul a avut un impact foarte frumos. Și ne-a dat curaj să sperăm că vom putea ajunge la 15 biblioteci mobile, așa vom putea merge săptămânal la toate cele 75 de comune din județul Cluj. La amenajarea celui de-al doilea am folosit experiența primului și am îmbunătățit câteva lucruri, de exemplu acum avem rafturi și spre exterior pe jumătate din ușa culisantă. Aceste prime două BookTruck-uri au presupus câte o investiție de 30.000 euro, în condițiile în care dubițele nu au fost noi. Ne dorim ca al treilea BookTruck să fie electric și nou, asta însemnând o investiție de 100.000 euro.

Care sunt rezultatele experienței BookTruck până în prezent?

Este cu adevărat o mare satisfacție și o mare bucurie să putem servi copii de toate vârstele cu biblioteca mobilă. Am pornit la drum în iulie 2021 cu primul BookTruck și este grozav să vezi copiii zâmbind că pot să ia o carte cu ei acasă. Cel mai des mergem în curtea școlii din comună, unde stăm câte o zi și fiecare copil ia împrumut câte o carte, pe care o returnează la următoarea noastră vizită. Le mai ducem și invitați, fie că e vorba de scriitori, teatru de păpuși sau proiecții de film. Am început și să îi aducem pe copii la oraș, la evenimente, de la concerte de muzică clasică și proiecții de film, la meciuri de fotbal. Faptul că mergem recurent ne ajută să ne împrietenim cu acești copii și deja multora dintre ei știm ce le place să citească. Copiii ne recompensează cu desene despre ce au citit, ne încântă citind sau recitând poezii și cântecele la megafonul BookTruck-ului. Este un mic rezultat și când reușim în câteva minute să învățăm câte un copil de 9-10 ani să își scrie numele. Sunt, din păcate, și astfel de cazuri prin sate, mai ales după acești ani de școală online care pentru unii copii a însemnat școală deloc.

Ce cărți sunt căutate în lumea rurală? Mai sunt biblioteci ”clasice” în comunitățile prin care a trecut BookTruck?

Copiii de la grădiniță și până prin clasa a IV-a cer cărți tematice, cu dinozauri, cu prințese… Cu povești de Crăciun a fost acum o etapă. Pentru cei mai mari, de până în clasa a VIII-a, limita până la care se face școală la sat, au dorințe mai specifice și în continuare cea mai cerută carte e Harry Potter, motiv pentru avem și Pălăria Vorbitoare din carte și le spunem copiilor că aparatul care face baloane de săpun e primit de la Harry Potter și că trebuie să spună formula magică ”Hocus Pocus Balonus” ca să pornească.

Ar trebui să existe biblioteci publice comunale în fiecare comună, dar asta e doar în teorie, de cele mai multe ori. O oarecare formă de bibliotecă există în majoritatea școlilor, dar de regulă sunt cărți vechi, iar biblioteca e deschisă cam o zi pe săptămână. La ce facem noi ajută și faptul că mergem fix în curtea școlii, unde copiii oricum ies în pauză, nu într-o încăpere într-un colț al școlii, și așa se atrag unul pe altul.

Cine susține proiectul și ce cărți sunt rulate prin biblioteca mobilă?

Am realizat prima bibliotecă mobilă cu sprijinul Asociației Zi de Bine. Pe a doua cu susținerea Dedeman. Din partea companiilor care ne fac sponsorizări avem sprijinul financiar cel mai substanțial. Dar ne ajută și donațiile de la persoane fizice, fie că trimit cuvântul BIBLIOTECA prin SMS la 8845 și donează 2 euro pe lună, fie că donează direct pe www.booktruck.ro, fie că redirecționează 3,5% din impozitul pe venit. Cărțile sunt în mare parte donate, cele mai multe sunt colectate în companii. Aici merită să îi menționăm pe prietenii de la Lidl și pe angajații lor, care ne-au trimis mai mult de 1.000 de cărți. Colectăm cărți tipărite după anul 2000. În același timp și cumpărăm cărțile pe care ni le cer copiii și nu le avem. Avem privilegiul de a fi susținuți de tot mai mulți oameni, atât voluntari care vin cu noi prin sate, cât și persoane publice care ne ajută să creștem și să continuăm proiectul, oameni minunați ca Oana Pellea, Irina-Margareta Nistor, Mirela Retegan, Raluca Anton și mulți alții.

Biblioteca mobilă acoperă și alte județe sau doar Clujul?

Noi funcționăm recurent în județul Cluj, unde servim deja mai mult de 30 de comune. Sunt momente când ieșim și în afara județului, cum a fost săptămâna trecută când am mers la Timișoara la deschiderea capitalei culturale, ocazie cu care am vizitat și satele Biled și Pesac, unde am oferit cadou câte o carte fiecărui copil, ei urmând să le returneze la biblioteca școlii. Mai sunt și cazuri cum a fost proiectul din toamnă cu Dedeman, care la împlinirea a 30 de ani de activitate a dotat 30 de școli din medii defavorizate cu câte un set de 200 de cărți noi, iar noi am dus aceste cărți în 9 școli din satele din județele Bacău și Suceava.

Copiii sunt cu adevărat încântați de biblioteca mobilă. Ajută și faptul că e viu colorată, că are baloane de săpun și jucării, plus bibliotecari prietenoși. Din toată interacțiunea cu acești copii au rezultat și câteva povești în versuri, așa că urmează să scoatem și o serie de cărți pentru copii despre biblioteca mobilă BookTruck.

Ce pune în mișcare BookTruck?

BookTruck-ul e pus în mișcare de dorința de a trăi într-o comunitate unde fiecare om citește măcar două cărți pe lună. Acesta e crezul care ne animă de 9 ani, de când facem campania Cărțile pe Față. Dar dacă la acțiuni ca „Mergi gratuit cu autobuzul dacă citești” sau „Intrare gratuită la grădina botanică dacă ai o carte la tine” contactul cu oamenii care beneficiază de ele nu e atât de direct, la biblioteca mobilă ajungem chiar să ne împrietenim cu tinerii cititori.

Pe lângă BookTruck ești implicat și în alte proiecte? Cum se simt din BookTruck digitalizarea, timpul petrecut online (PC/smartphone)?

Atât activitatea mea, cât și a asociației culturale Cărțile pe Față, s-au dezvoltat de la promovarea strict a cărții la încurajarea stilului de viață de învățare continuă, motiv pentru care organizăm și evenimente ca TEDxZorilor sau CreativeMornings Cluj. Am început și să producem masterclass-uri online sub forma de videouri înregistrate. Cel mai recent pe masterclass.cartilepefata.ro este cursul de scris practic cu Iv cel Naiv. Acestea sunt și o formă de antreprenoriat social și cultural prin care să avem venituri pentru activitatea asociației. Altfel avem foarte multe idei pentru alte proiecte. În contextul capitalei culturale europene poate merită să menționez ideea unei titulaturi de capitală națională a cărții, unde câte un oraș din țară să primească acest titlu pentru câte un an și să facă acțiuni semnificative de încurajare a lecturii, cu miza ca ele să se păstreze și după acel an.

Din BookTruck, digitalizarea educației se vede că s-a făcut destul de precar, cum spuneam, de copii de 9-10 ani care nu știu să își scrie numele. În același timp faptul că mulți dintre copiii din mediul rural au mai puține dispozitive îi și ajută pe unii să aibă mai mult timp să citească. În mod ideal, suportul electronic, fie că e text, audio sau chiar video, ar trebui să însoțească armonios cartea tipărită. Un exemplu foarte relevant e pe zona de poezie, unde noi dezvoltăm proiectul „Poezia prinde viață”, în cadrul căruia facem materiale video cu actori care recită poezii, inclusiv ce se studiază la școală. Elevii, atât de la oraș, cât și de la sat, reacționează foarte bine la aceste înregistrări și sperăm să îi încurajeze să iubească poezia și poate, cine știe, să înceapă să scrie și ei.

Închei subliniind că lectura nu e un scop în sine, nu trăim pentru a citi, dar cu siguranță cititul e o formă de grădinărit prin care, rând cu rând, ne cultivăm pe noi.

Articolul a fost inițial publicat în Biz nr. 371 (16 martie – 16 aprilie 2023). Dacă dorești să primești Revista Biz prin curier, abonează-te aici.