Ce pierd companiile dacă și în 2026 amână investițiile în AI?

Ce pierd companiile dacă și în 2026 amână investițiile în AI?

Reading Time: 5 minute

În ultimii ani, AI-ul a fost tratat în multe companii ca un experiment. Un proiect pilot, o inițiativă izolată, un subiect de prezentare în board, alteori un termen interesant de folosit în marketing.

de Georgiana Dragomir, CEO Grapefruit

În 2026, acest mod de a gândi nu mai este suficient. Realitatea este că România adoptă inteligența artificială mult mai lent decât restul Europei. Doar 5,2% dintre companiile românești folosesc tehnologii AI, față de o medie europeană de 20%, conform datelor Eurostat.

La nivel individual, situația nu arată mult diferit: doar 17,8% dintre persoanele cu vârste între 16 și 74 de ani au folosit soluții de tip Generative AI, comparativ cu media europeană de 32,7%.

În același timp, percepția asupra impactului AI este ridicată. Potrivit PwC Workforce Hopes and Fears Romania Survey 2025, 39% dintre angajați cred că inteligența artificială va avea un impact major asupra jobului lor în următorii trei ani.

Aproape jumătate dintre respondenți (49%) se declară curioși în privința efectelor AI. Cu toate acestea, doar 44% au folosit AI în ultimul an, iar utilizarea zilnică este de aproximativ 6% din forța de muncă.

Paradoxul este evident: deși cei care folosesc AI raportează beneficii clare în productivitate, calitate și creativitate, inteligența artificială nu a devenit încă o practică de zi cu zi, nici pentru oameni, nici pentru companii. Iar acest decalaj se reflectă direct în ritmul lent de adopție din mediul de business.

De ce în 2026?

Amânarea nu mai este o opțiune strategică. Devine, treptat, o formă de auto-sabotaj în business. Toate aceste date duc la aceeași concluzie: problema nu este lipsa de interes față de AI, ci amânarea deciziei de a-l integra cu adevărat. Iar în business, amânarea are întotdeauna un cost, uneori vizibil, alteori mascat sub o falsă senzație de stabilitate.

În ultimii doi ani, multe organizații au ales să „observe piața”. Să vadă ce fac alții. Să testeze punctual, fără să schimbe nimic fundamental. În contextul incertitudinilor economice, a fost o reacție de înțeles.

Între timp, însă, piața a mers mai departe, iar o mare parte din mediul de business românesc a rămas pe loc. Această diferență începe să se vadă tot mai clar în competitivitatea pe piețele vestice. Nu este vorba despre lipsă de competență, ci despre diferențe tot mai mari în eficiența operațională.

Multe companii românești livrează rezultate bune, dar o fac cu un consum mai mare de timp și resurse. În timp ce competitorii din piețele vestice au integrat AI în procesele lor și au schimbat semnificativ modul de lucru, nivelul de eficiență și numărul de ore necesare pentru a livra aceleași rezultate, companiile locale ajung să piardă teren în oferte și pitch-uri.

Diferența nu este în calitatea soluțiilor, ci în viteza, scalabilitatea și eficiența cu care acestea pot fi livrate într-o piață care le cere din ce în ce mai mult. În acest context, AI-ul devine o unealtă de diferențiere în prezent, care separă companiile care avansează de cele care încearcă, din ce în ce mai greu, să recupereze teren.

Unde văd cel mai des blocajele

Din discuțiile avute în ultimul an cu antreprenori și lideri de echipe, am observat că blocajele în adoptarea AI-ului nu sunt, în esență, tehnologice. Sunt organizaționale.

De cele mai multe ori, ele sunt puse pe seama lipsei de competențe sau training. „Nu avem oamenii potriviți” sau „nu știm de unde să începem”. În realitate, aceste explicații ascund o problemă mai profundă: lipsa unei decizii clare la nivel de management privind rolul AI-ului în companie. Atunci când direcția există, echipele știu mai ușor ce să învețe și unde să se specializeze.

Da, este dificil să ții pasul cu evoluția tehnologică, mai ales dacă activezi într-o industrie complet diferită, dar nu trebuie să devii tu expert în AI dacă ești în imobiliare, retail, producție, etc. Improtant este să știi când să apelezi la specialiști. În România există deja suficientă expertiză care să poată ajuta companiile să adopte și implementeze AI-ul eficient și corect, adaptat realității lor de business. 

Apoi apar temerile legate de costuri și de lipsa unui ROI imediat. În locul unei strategii clare, apar inițiative punctuale, începute în paralel, fără obiective bine definite. Multă testare, puțină integrare reală.

În multe organizații, procesele funcționează, dar nu sunt gândite să lucreze împreună. Informația este fragmentată, schimbarea se face greu, iar AI-ul rămâne izolat de activitatea zilnică a echipelor.

Toate acestea sunt amplificate de modul în care AI-ul este tratat la nivel de leadership: pasat către marketing sau IT, fără o asumare reală din partea managementului. Asta oferă o impresie de progres, fără impact vizibil.

Adevărul incomod este că implementarea AI-ului nu este o problemă tehnică, ci una ce ține de viteza de reacție, adaptabilitate sau claritate.. Atât timp cât AI-ul rămâne un „proiect” și nu devine o decizie de business, rezultatele vor întârzia să apară.

Ce înseamnă, de fapt, să implementezi AI „cum trebuie” în 2026

Implementarea AI nu începe cu tool-uri, ci cu identificarea problemelor de business: ineficiența, deciziile lente și experiența digitală sub așteptări. Un demers de succes pleacă de la obiective strategice clare și măsuri de succes definite, fiind un proces de transformare operațională, nu un sprint tehnic.

Companiile mature integrează AI-ul în colaborare, luarea deciziilor bazate pe date, experiența digitală fluidă și marketingul personalizat. Progresul real apare când se trece de la experimente la investiție serioasă, concentrându-se pe procese, accelerarea deciziilor și îmbunătățirea experienței digitale.

Implementarea în 2026 nu mai este despre testare, ci despre pași integrați, ajustări disciplinate și asumate, care cresc eficiența. Capacitatea de a realiza această tranziție coerentă va face diferența între companiile care avansează și cele care rămân în urmă.

Încă avem timp să recuperăm. Dar nu la nesfârșit.

Deși decalajele sunt reale și se văd tot mai clar, adevărul este că încă nu este prea târziu. Suntem într-un moment în care diferența dintre companiile care au început să integreze AI și cele care încă ezită poate fi recuperată. Dar asta presupune un lucru esențial: decizia de a acționa.

Inclusiv pentru noi, la Grapefruit, lucrurile nu au fost simple. Am fost foarte aproape de a rămâne în urmă. A fost nevoie de eforturi consistente, de decizii dificile și de o schimbare reală de mentalitate pentru a ajunge la un nivel la care să putem ține pasul cu ce se întâmplă în piață. Nu pentru că AI-ul ar fi fost imposibil de înțeles, ci pentru că amânarea fusese mai comodă decât acțiunea.

AI-ul poate părea complicat, mai ales din afara domeniului. Dar tocmai de aceea există specialiști care să te ajute să vezi clar unde are sens să investești și unde nu. Implementarea nu înseamnă să știi tot, ci să știi de unde să începi și cu cine să faci pașii corecți.

Industria se schimbă rapid, iar ritmul nu va încetini. Singurul lucru care ține companiile în urmă este decizia de a mai aștepta. În realitate, tot ce este nevoie pentru a ține pasul este să începi. Să faci primul pas, să înveți din mers și să construiești pe baza deciziilor luate, nu a oportunităților ratate.

Încă avem timp să recuperăm. Dar acel timp se consumă în fiecare lună în care alegem să amânăm.

De ce 2026 este anul deciziilor, nu al experimentelor

În 2026, AI-ul nu mai este un subiect de explorat, ci o decizie de management. Nu este despre cine are cele mai multe tool-uri sau cele mai ambițioase promisiuni, ci despre cine are curajul să acționeze și disciplina de a implementa corect. Companiile care vor rămâne relevante sunt cele care înțeleg că progresul nu vine din a aștepta momentul perfect, ci din a începe, a ajusta și a construi pas cu pas. Industria se schimbă, piața se mișcă, iar diferența se va face între cei care decid să țină pasul și cei care aleg, din inerție, să rămână pe loc.

Ilustrație: 398777558 © Muhammad Syartinolky | Dreamstime.com

Secțiune susținută de Raiffeisen Bank