CIA-ul antreprenoriatului românesc: trei tendințe care se conturează în 2018

CIA-ul antreprenoriatului românesc: trei tendințe care se conturează în 2018

În ciuda problemelor actuale cu care se confruntă antreprenorii români, lipsa forței de muncă, lipsa predictibilității legislative, birocrația sufocantă și imaginea generală proastă a țării în exterior, vă propun să fim mai optimiști și să analizăm trei tendințe pozitive observate în primul trimestrul al anului 2018, construite pe trei direcții strategice: Capital, Internaționalizare și Antreprenori care investesc (CIA).

de Claudiu Vrînceanu

Capital. Mai mult capital pentru afacerile start-up și scale-up

Firmele românești, mai ales start-up-urile din inovare și tehnologie, își lansează operațiunile și se pot dezvolta  spre nivelul de scaleup într-o perioadă mult mai bună din punctul de vedere al finanțărilor, spre comparație cu ultimii cinci ani. Oportunitățile de investiții și de finanțare sunt numeroase și nu mă refer aici la fondurile guvernemantale ori la numeroasele oportunități de granturi din fonduri europene, Start-Up Diaspora și România Start-Up Plus. Concret, sunt mai multe fonduri de investiții în piață decât anii anteriori, astfel încât merită menționată apariția primulului fond de investiții de capital de risc lansat în România pentru etapa de early stage a noilor afaceri (GapMinder).

Personal, consider că este mai mult capital disponibil, prin investitorii business angels și prin noile fonduri de investiții, decât firme-țintă cu potențial de creștere rapidă, în care primii pot investi. Doar 1.169 de companii din România sunt identificate ca întreprinderi cu creștere ridicată, arată datele publicate de Eurostat. Spre comparație, patru țări mult mai mici au un număr mai mare de “gazele”, așa cum mai sunt numite firmele care cresc foarte rapid: Lituania (1.843), Ungaria (3.860), Cehia (3.962), Bulgaria (2.835).  Procentual, cifrele arată mult mai rău: doar 2,3% din companiile din România au un ritm de creștere rapid, țara noastră fiind pe penultimul loc în Uniunea Europeană din acest punct de vedere. 

Internaționalizare

Primele trei luni ale anului 2018 îmi arată un interes în creștere din partea antreprenorilor români să se internationalizeze. Avem, în primul rând, o maturizare a unor antreprenori care și-au fondat companiile în urmă cu 15-20 de ani.

Să analizăm doar două exemple: FanCourier, jucător important din piața de curierat, și-a făcut intrarea în Bulgaria în 2016 și, în mod cert, mă aștept să se extindă și pe alte piețe din regiune, cum ar fi Ungaria și Serbia.  De asemenea, furnizorul de servicii medicale MedLife analizează mai multe strategii de intrare în Bulgaria, Ungaria și Serbia. “Este poate momentul să depăsim granitele”, afirmă CEO-ul companiei. Aș adăuga eu că  întâlnim în ecosistemul antreprenorial o nevoie tot mai puternică a antreprenorilor români de a trece granițele propriu-zise ale țării (pentru dezvoltare regională), dar și de a-și depăși barierele mentale mai mari sau mai mici pe care le avem toți când vine vorba de business. Aceste bariere din mințile noastre pot fi înlăturate mai ușor prin contactul direct cu antreprenori și executivi din culturi de business diferite. Antreprenorii români pot fi ajutați să-și deschidă mai larg orizonturile, fie că vorbim de viziune a businessului, de execuție sau de oportuntati din alte piețe. 

În al doilea rând, avem start-up-urile din tehnologie create din noul val de antreprenori care văd extinderea peste hotare chiar înainte să obțină primii clienți locali. Vestea bună pentru start-up-urile românești este că au la dispoziție tot mai multe acceleratoare de business și platforme locale și internaționale care le pot facilita procesul de internaționalizare. Cea mai semnificativă barieră care impiedică companiile autohtone să devină globale, rămâne, în opinia mea, aceea că nu au legături și puncte de contact în țările în care doresc să facă afaceri. De aceea, prezența internațională directă a firmelor românești este modestă, astfel încât numărul companiilor autohtone care efectuează investiții străine pe piețele externe este de aproximativ 20 într-un singur an. În același timp, firmele autohtone realizează doar 30% din exporturile românești.

Antreprenorii români fac plasamente prin vehicule de investiții

Surprinde, așadar, în mod neplăcut, poziția României din punctul de vedere al ponderii firmelor cu creștere rapidă în totalul companiilor. Asta și pentru că tot mai multe firme antreprenoriale românești au nevoie de resurse de la investitori și sunt în căutare de capital pentru a supraviețui sau pentru a se extinde. Pe acest palier, vă propun spre analiză o tendință care se conturează și în România: investitorii și antreprenorii români încep să investească prin vehicule de investiții pentru a cauta fostele “gazele”, dar viitoarele “scale-up-uri” locale. 

Un studiu de caz este ROCA, o platformă de investiţii pentru companiile româneşti aflate în dificultate financiară. Cu un capital social de 4,5 milioane de euro, la care au contribuit toţi asociaţii, inclusiv antreprenorii romani, fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl – proprietarii Dedeman -, şi omul de afaceri Dan Şucu. Potentialul este imens, caci în România există 11.000 de companii cu active de peste un milion de euro care se află în dificultate financiară şi cărora investitorii se pot adresa.

Claudiu Vrînceanu a lansat împreună cu antreprenorul Răzvan Pascu VP Connections, butic de consultanță în business pentru antreprenori, specializat în comunicare strategică și investiții. El este implicat în dezvoltarea mai multor proiecte ale Fundației Romanian Business Leaders și a fost în perioada 2015-2017 secretar de stat în cadrul Ministerului Economiei, Comerțului și Relațiilor cu Mediul de Afaceri.