Interviuri Tech

Ciprian Dan, ABSL: Un mandat pentru nivelul următor

21 sept. 2020 4 min

Ciprian Dan, ABSL: Un mandat pentru nivelul următor

Reading Time: 4 minute

Ciprian Dan a preluat recent destinele unei industrii de peste 4,5 miliarde de euro pe an, aproximativ 2% din PIB-ul României. Noul președinte al Asociației Business Services Leaders (ABSL) vrea să atragă în România servicii de business cu valoare adăugată mai mare și să extindă sectorul și în orașe mai mici.

Ați preluat recent conduce­rea ABSL. Ce priorități v-ați stabilit pentru mandatul de președinte al asociației?

Prioritatea mea în acest mandat este promovarea României pentru investitorii interesați de sector. Forța de muncă cu numeroase aptitudini, serviciile cu valoare adăugată fac din România o destinație atractivă, alături de un nivel competitiv al costurilor. Actualul context poate fi favorabil României. La nivel global, companiile își regândesc structura de costuri și își refac strategiile de externalizare a serviciilor, iar viteza noastră de reacție, capacitatea de adaptare la noile condiții date de COVID-19 și faptul că am continuat să livrăm servicii la un înalt nivel calitativ, spre deosebire de alte zone, ne pune în topul opțiunilor de relocare. Pentru a atrage mai multe investiții, așa cum s-a întâmplat în Polonia, este nevoie însă și de o strânsă colaborare cu autoritățile centrale și locale, care să asigure facilitățile necesare. Al doilea obiectiv este legat de dezvoltarea acestui sector și în orașe mai mici, dar cu potențial foarte bun din punctul de vedere al forței de muncă, al structurilor locale de învățământ superior și al infrastructurii de business. A treia prioritate este legată de educație. Principalul factor în dezvoltarea industriei noastre, la ora actuală, este forța de muncă pregătită corespunzător, într-un număr suficient de mare la un cost competitiv în comparație cu țările din centrul și estul Europei.

Ce oportunități are industria românească de business services în această perioadă?

Comparativ cu Polonia și alte state din EMEA, România are în momentul de față avantaje legate de forța de muncă. Avem avantajul competitiv de cost, angajații vorbesc limbi latine, dar și germana, piața nu este încă la fel de saturată ca în Polonia. De aceea investitorii din industrie se uită la piața din România. Unul dintre principalele obiective ale ABSL este promovarea orașelor din nivelurile 2 sau 3. Referitor la veniturile generate de sectorul nostru, estimez reluarea creșterii în partea a doua a anului, dat fiind faptul că multe companii își regândesc structura de costuri optând pentru consolida­rea unor servicii spre destinații atrăgătoare din punct de vedere cost și calitate a resurselor umane. România stă bine din acest punct de vedere, de aceea situația generată de pandemie poate reprezenta un avantaj pentru acest sector.

Care sunt principalele provo­cări pentru acest domeniu?

Înainte de pandemie, cea mai mare provocare pentru firmele din industrie era legată de forța de muncă bine pregătită, de recrutarea și reținerea ta­lentelor. În centrele universitare mari, companiile din industrie au realizat parteneriate cu universitățile de stat, prin intermediul cărora studenții participă la cursuri extracuriculare de îmbunătățire a abilităților personale (soft skills) sau la programe de internship. În plus, toți angajații din companii beneficiază de programe de carieră și trai­ning. Companiile, oricât de bine intenționate și de dornice să beneficieze de o forță de muncă superior pregătită ar fi, nu pot influența radical sistemul educațional al unui stat. Pot avea intervenții punctuale, cu putere de exemplu într-o anumită industrie sau un anumit oraș, mai ales la nivel de învățământ superior. Însă este imposibil să se implice în sistemul educațional primar și secundar, la nivelul unei întregi țări. Acest lucru aparține prin excelență statului, care poate însă folosi experiența și ajutorul oferit de mediul de afaceri. În cazul industriei noastre, guvernul ne-ar putea ajuta prin sprijinirea inițiativelor pentru pregătirea adecvată a forței de muncă, în conformitate cu cerințele acestui sector. La nivel de organizație, ABSL România și Academia de Studii Economice din București au lansat în 2016 programul de masterat Business Services, care sperăm să fie disponibil și în alte centre universitare din țară, fiind singura formă acreditată de învățământ superior specializată pentru industria noastră.

Prin ce se poate diferenția România în industria de business services?

Avantajele legate de costurile scăzute, de forța de muncă bună vorbitoare de limbi străine se vor eroda în următorii ani. De aceea, este esențial ca industria noastră să treacă de la servicii tranzacționale (servicii repetitive, de exemplu facturare, înregistrare comandă) la servicii cu valoare adăugată mare (de exemplu analiză, planificare, îmbunătățirea experienței clienților finali, dezvoltarea integrală a unui proiect de automatizare etc.). Companiile se orientează din ce în ce mai mult către servicii cu valoare adăugată mare, mai ales pe fondul automatizării industriei. Pasul următor pe care îl vor face companiile prezente pe piața din România este să dezvolte servicii specifice de business services cu valoare adăugată mai mare, precum R&D și engineering.

Cum a evoluat în acest an domeniul în care activați și ce estimări aveți pentru întregul an 2020?

Rolul Europei Centrale și de Est în sectorul serviciilor pentru afaceri este în creștere într-o lume postpandemică. Sectorul serviciilor pentru afa­ceri continuă să se dezvolte prin intermediul companiilor prezente pe piață și al proiec­telor noi. Cel mai recent studiu al industriei în EMEA arată că în acest an industria va înregistra o creștere ușoară de 1%-5%, urmând ca pe termen mediu să înregistreze creșteri de până la 10% sau chiar 15%, situație valabilă și pentru industria românească de business services. După o perioadă de stagnare, în primele luni ale pandemiei, când toate companiile au încercat să își controleze cât mai bine costurile și să gestioneze zonele afectate, pe fondul relaxării globale a măsurilor împotriva COVID-19, angajările au reînceput, dar nu au ajuns la nivelul anului trecut. În contextul actual, numărul de angajați în industrie poate crește în acest an cu până la 5%.

Din punctul de vedere al veniturilor generate de acest sector, piața din România este pe locul doi în Europa. Conform estimărilor, industria serviciilor de business services a generat anul trecut venituri în creștere, de peste 4,5 mi­liarde euro, ajungând astfel la aproximativ 2% din PIB-ul României. Principalele servicii furnizate sunt IT (34%), servicii financiare și contabile (28%), operațiuni clienți (26%), HR (21%), achiziții (19%), project management (18%), transformarea aface­rilor (16%) și gestiunea documentelor (15%).

Care sunt principalele orașe din România unde industria de profil s-a dezvoltat puternic și care sunt cele aflate în creștere?

Aproximativ 85.000 de an­ga­­jați ai acestei industrii lucrează în București (cam 8% din totalul angajaților din capitală), 15.000 în Cluj (6% din numărul de angajați din județ), 11.000 în Iași (6,5% din forța de muncă disponibilă în județ), iar la Timișoara 11.000 (4% din numărul de angajați din județ). Restul angajaților din industrie provin din alte orașe, precum Brașov, Sibiu, Galați sau Craiova.

Array

Lasă un răspuns

Articole pe aceeași temă: