Băncile au avut parte de un sfârșit de 2018 agitat și un început de an pe măsura incertitudinilor create de ordonanța 114. Introducerea taxei pe activele bancare le-a făcut să caute soluții pentru acoperirea acesteia – reduceri de costuri și modificări ale produselor bancare. Cum vor fi afectați clienții?

Când guvernul aruncă o piatră în apă, actorii economici trebuie să se chinuie să o scoată cumva la suprafață. Este și cazul ordonanței de urgență 114 de la finele lui 2018. Băncile au avertizat că deși prin impozitarea activelor lor financiare impactul pare a fi doar asupra instituțiilor bancare, costul final va fi plătit de societate în general. Totodată, noua taxă va conduce la situația în care unele bănci nu vor deține fonduri proprii pentru acope­rirea integrală a cerințelor de capital, în condițiile în care nivelul de taxare este triplu față de rentabilitatea activelor înregistrată de bănci în ultimii 10 ani.

În același timp, începând cu acest an, gradul de îndatorare la credite nu poate depăși 40% pentru toate tipurile de credite în lei (45% în cazul creditelor pentru prima locuință) și 20% pentru toate tipurile de credite în valută, procent calculat din venitul net. Există și excepții de la aceste grade de îndatorare – în cazul creditelor contractate în scopul achiziționării primei locuințe, refinanțărilor, precum și băncilor sau IFN-urilor care pot depăși nivelul maxim al gradului total de îndatorare, în limita a maximum 15% din volumul creditelor acordate în trimestrul anterior.

Valentin Lazea, economistul-șef al Băncii Naționale a României, a arătat că profitabilitatea sistemului bancar din România este – înainte de impunerea taxei pe active – mai bună decât media europeană, dar nu excepțională, însă impunerea acestei taxe ar putea să o transforme din mai bună în mai slabă decât media europeană și, de asemenea, nu ar fi exclus, în acest scenariu, să asistăm la câteva ieșiri de bănci din România.

Principalul efect al aplicării acestei taxe pe activele băncilor este că aces­tea vor transfera costurile asupra propriilor clienți: populație, companii și, culmea, chiar asupra statului. Vor crește dobânzile și comisioanele bancare pentru populație și companii, băncile vor da mai puține credite, iar statul se va împrumută mai scump, explică Irina Chițu, analist financiar.

Practic, băncile se vor împrumuta între ele cu dobânzi sub 1,5%, ca să nu plătească această taxă suplimentară la stat, și vor crește marjele fixe la cre­ditele acordate de ele mai departe (vor pune marje mai mari peste acel indice ROBOR plafonat) și/sau vor crește comisioanele la creditele acordate consumatorilor. Sau vor încerca să-și acopere aceste costuri cu noua taxa prin creșterea dobânzilor fixe la credite, a comisioanelor la toate produsele bancare (comisionul de retragere numerar de la bancomat, de retragere bani din cont de depozit etc.). “Singurii care vor beneficia imediat de un indice ROBOR scăzut vor fi cei care au deja credite în lei cu dobândă variabilă (dependente de indicele ROBOR) și la care băncile nu mai pot schimba costurile”, spune Irina Chițu. De exemplu, la un credit Prima Casă de 225.000 lei acordat pe 30 ani, rată lunară va scădea cu 200 lei (cu cât crescuse în ultimul an din cauza ROBOR), de la 1.213 lei acum la 1.010 lei (pentru un potențial ROBOR la 3 luni de 1,5%).

Volumul creditelor acordate va scădea pe de o parte fiindcă din ce în ce mai puțini consumatori și companii se vor încadra sau își vor putea permite credite mai scumpe, pe de altă parte fiindcă băncile vor fi mai prudente și mai conservatoare în acordarea de credite. “Aceasta în condițiile în care avem cel mai scăzut grad de intermediere din Uniunea Europeană (26% față de 101%). Ca efect ulterior, acordându-se mai puține credite, va scădea consumul și va fi frânată creșterea economică”, explică Irina Chițu.

Miliarde pentru Prima Casă

În cazul programului Prima Casă, deși se discutase despre modificări, programul beneficiază de aceleași condiții de acordare a garanției statului român pentru finanțările aprobate de băncile participante. Fondul Național de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri (FNGCIMM) a anunțat lansarea programului Prima Casă 2019, ca urmare a primirii, din partea Ministerului Finanțelor Publice, a acordului de distribuire pentru suma de 1,987 mi­liarde lei, din plafonul total de 2 mi­liarde lei alocat pentru anul 2019.

Programul Prima Casă 2019 va fi derulat prin intermediul a 15 bănci finanțatoare: BRD-GSG, BCR, Banca Transilvania, CEC Bank, ING Bank, Raiffeisen Bank, OTP Bank, Banca Românească, UniCredit Bank, Garanti Bank, First Bank, Marfin Bank, Credit Agricole, Leumi Bank și Intesa Sanpaolo Bank. “Timp de 10 ani programul Prima Casă a extins în mod natural accesul la creditare pentru persoanele tinere, cu vârste până la 35 de ani, oferindu-le șansa de a achiziționa o locuință. Până la finele anului 2018, FNGCIMM a acordat peste 260.000 de garanții și promisi­uni de garantare pentru achiziționarea sau construcția de locuințe pe întreg teritoriul României”, a declarat Gheorghe Lăpădat, director general al FNGCIMM. Reprezentantul Fondului a arătat că programul va fi eficientizat prin folosirea noilor tehnologii. Noua aplicație de extragere și prelucrare automată a informațiilor, denumită la nivelul FNGCIMM “Alex”, utilizează tehnologia OCR – Recunoașterea Optică a Caracterelor – și facilitează transferul automat al datelor primite de la partenerii bancari în sistemul informatic al instituției. Se reduce astfel la minimum riscul de eroare cauzat de intervenția manuală în colectarea de date necesare analizării solicitărilor de garantare, timpul ne­cesar soluționării putând fi considerabil diminuat.

Datele FNGCIMM arată că, anul trecut, au fost acordate în cadrul acestui program 20.423 de garanții, în valoare totală de 1,9 miliarde de lei, cu o valoare medie a garanției acordate de 94.000 lei, precum și 7.160 promisiuni de garantare, în valoare totală de 800 de milioane de lei. Totodată, de la momentul lansării programului, în anul 2009, și până la finalul lunii decembrie 2018 au fost acordate 267.752 garanții și promisiuni de garantare, în valoare totală de 23,7 miliarde de lei.

Articol publicat în revista Biz nr. 330