Cu gândul la extindere

Sub conducerea lui Ömer Tetik, Banca Transilvania a fost cea mai agilă bancă de pe piața locală în ceea ce privește achizițiile, s-a extins în Republica Moldova și atacă poziția de lider în bankingul din România. Următorii pași de dezvoltare aduc în prim-plan tehnologii revoluționare, inclusiv inteligența artificială.

 

foto: Vali Mirea

Bankingul din România a fost în ultimii ani un mediu dificil, unde doar cei puternici rezistă și unde ai nevoie de viziune și curaj pentru a reuși. Ömer Tetik, CEO al Banca Transilvania, spune că suntem într-o nouă perioadă de boom, iar sectorul bancar este pregătit pentru eventuale provocări macrofinanciare. Însă marea provocare vine din felul în care s-a schimbat modul de interacțiune cu banca. Produsele și serviciile au fost reinventate, iar accesarea lor tinde spre oferte tot mai personalizate, disponibile la momentul oportun pentru clientul potrivit. Sistemul bancar evoluează în avantajul clienților, iar fiecare bancă trebuie să caute soluții pentru a fi pe radarul acestora în momentul luării unei decizii.

“Suntem pregătiți atât pentru noi provocări, cât şi pentru noua dimensiune pe care banca o va avea după ce realizăm tot ce ne-am propus pentru acest an.”

Banca Transilvania a urcat pe locul 2 în topul băncilor din România în funcție de active. Care este strategia de dezvoltare a BT mai departe?

Ținta noastră este, pe de o parte, creșterea organică a Grupului Financiar BT, iar, pe de altă parte, parcurgerea noilor etape în ceea ce privește achiziția acțiunilor pe care Eurobank Group le are la Bancpost, ERB Retail Services IFN S.A. și ERB Leasing IFN S.A. – closingul tranzacției, integrarea respectivelor entități în businessul BT și fuziunea. 2018 este pentru BT o etapă curajoasă în povestea sa. Suntem pregătiți atât pentru noi provocări, cât și pentru noua dimensiune pe care banca o va avea după ce realizăm tot ce ne-am propus pentru acest an. Am început optimist datorită rezultatelor obținute în 2017, așa încât avem un start bun. Vom continua tot așa: optimismul – printre multe altele – este un ingredient indispensabil în proiectele băncii.

Banca Transilvania este singurul brand bancar românesc prezent în Banking 500 2018. Ce performanțe v-au adus în top?

Ne mândrim să fim singurul brand românesc din clasamentul Brand Finance Banking 500 în 2018, clasament realizat la nivel internațional. Cred că Banca Transilvania este astăzi în acest top pentru că tot ce facem pentru brand și mai ales prin intermediul lui este relevant pentru stakeholderii noștri – clienți, angajați, parteneri etc. Brandul Banca Transilvania este apreciat, ne bucurăm că atragem atenția, că avem un capital de simpatie de care suntem conștienți. Îl simțim din interior, are efect de “bumerang”, în sens pozitiv, dar ne și responsabilizează să menținem o relație bună cu clienții noștri. Brand Finance, firma care analizează anual brandurile din di­ferite domenii, a luat în considerare forța brandurilor dată de investiția în marketing, reputația brandului și impactul în performanța de piață. Este un motiv de mândrie pentru România să apară în acest top. Aici sunt bănci puternice, cu vizibilitate tot mai mare, care merită un loc în Brand Finance Banking.

“În curând vom avea ocazia să anunțăm un alt deal de interes pentru clienți, de data aceasta mai ales pentru antreprenori, care vor avea un plus de accesibilitate şi confort datorită tehnologiei.”

Care au fost provocările anului trecut și ce obiective v-ați propus pentru 2018?

Fiecare an are provocările lui, așa încât în 2017 acestea au avut legătură cu schimbările legislative, cu creșterea cheltuielilor și cu anumite proiecte de eficientizare și digitalizare a BT. Zona de resurse umane a fost, de asemenea, o provocare, dată de trendurile aduse de piața muncii. În acest an ne-am propus creștere organică, focus pe eficientizare și proiecte în zona de digital banking. Vedem o provocare integrarea Bancpost, ERB Retail Services IFN S.A. și ERB Leasing IFN S.A. în businessul Grupului BT, dar și rolul nostru – ca acționar – la Victoriabank și relansarea businessului în Republica Moldova, reținerea în echipă și dezvoltarea colegilor talentați, cu know-how și pasiune pentru banking, respectiv implementarea noilor reguli de protecție a datelor cu caracter personal, având în vedere mai ales numărul mare de clienți care lucrează cu noi – peste 2,2 milioane.

foto: BancaTransilvania

Cum arată piața din Republica Moldova și ce obiective v-ați propus cu privire la Victoriabank?

Anul acesta am făcut pasul spre Republica Moldova, având în vedere că Banca Transilvania a devenit acționar la Victoriabank, a treia cea mai mare bancă de acolo. Prioritățile noastre țin de dezvoltarea sectorului IMM și micro, diversificarea ofertei pentru persoanele fizice, dar și alinierea culturii organizaționale și guvernanței corporatiste a Victoriabank la cele ale Grupului Financiar Banca Transilvania. Dorim să cunoaștem cât mai bine clienții și colegii de acolo, ne bucurăm că la Victoriabank am găsit o echipă bună. Ne bazăm pe similaritățile culturale pe care le avem, dar și pe adaptare din partea noastră, acolo unde va fi cazul.

Veți replica modelul de business BT și pe alte piețe?

Deocamdată suntem prezenți în Italia, iar în Republica Moldova este vorba de o altă abordare, și anume de replicarea modelului nostru de business în cadrul Victoriabank, unde suntem acționar. Pentru moment, aceste piețe din afara României sunt prioritare pentru BT. Am făcut pasul spre vest și spre est, ca să spun așa: în Italia suntem prezenți în primul rând datorită comunității mari de români de acolo, iar în Republica Moldova am fost atrași, printre altele, de similaritățile culturale, așa cum am spus și cu alte ocazii.

Cum schimbă fintech-urile modelul de business al băncilor?

Parteneriatele dintre fintech-uri și bănci pot fi oportunități excelente pentru clienți, ceea ce înseamnă banking mai accesibil, servicii noi. Nu cred că putem vorbi de o schimbare a modelului de business al băncilor prin colaborarea cu fintech‑uri, ci mai degrabă de o schimbare de mentalitate, de deschidere și mai mare spre ceea ce înseamnă tehnologia și serviciile din ziua de azi.

Practic, orientarea spre digital a unei bănci este puțin probabilă fără colaborarea cu fintech-uri, care au în ADN orientarea spre tehnologie. Pot fi parteneriate sau achiziții, depinde de context. Fintech-urile sunt mai agile, în comparație cu băncile, care sunt foarte reglementate. La BT, am făcut pasul spre fintech în 2017, prin BT Investments, care a devenit acționar al companiei Timesafe, dezvoltatorul aplicației de plăți Pago. Fiind vorba de un startup, investiția este o premieră pentru BT, dar și o oportunitate pentru susținerea antreprenorilor și încurajarea digitalizării. Ne-a atras la Pago faptul că este singura aplicație din România cu ajutorul căreia pot fi plătite foarte ușor și centralizat, la un clic distanță, cu cardul, facturile de utilități, dar și că este o poveste românească de succes. În curând vom avea ocazia să anunțăm un alt deal de interes pentru clienți, de data aceasta mai ales pentru antreprenori, care vor avea un plus de accesibilitate și confort datorită tehnologiei.

“Aducem inteligența artificială în bankingul nostru, integrand-o în noua versiune BT24, care va fi lansată în acest an. Beneficiarii vor fi clienții persoane fizice şi IMM ai băncii noastre, care vor primi informații personalizate, utile gestionării banilor.”

Ce așteptări aveți de la parteneriatul cu Personetics?

În planul Băncii Transilvania de a se orienta tot mai mult spre digital, un pas major este parteneriatul nostru cu compania Personetics. Datorită acestei colaborarări vom marca o premieră la BT: aducem inteligența artificială în bankingul nostru, integrând-o în noua versiune BT24, care va fi lansată în acest an. Beneficiarii vor fi clienții persoane fizice și IMM ai băncii noastre, care vor primi informații personalizate, utile gestionării banilor. Suntem siguri că va fi un pas uriaș în ceea ce privește experiența pe care o oferim clienților.

foto: Vali Mirea

Sunteți din decembrie 1999 în România. Ce vă place la România și ce credeți că îi lipsește?

Un job în banking m-a adus în România în 1999, iar de atunci am tot rămas aici în țară. Am continuat în banking, mi-am făcut o familie, am devenit cetățean român și am învățat limba română. România s-a schimbat enorm în ultimii apoape 20 de ani – ca mentalitate, econo­mic, ca banking, iar un pas uriaș a fost intrarea în Uniunea Europeană. România are calități multe, ca țară. Aș aminti locurile frumoase, oamenii prietenoși și mâncarea foarte bună, dar și modul românilor de a trece peste greutăți și de a fi, în felul lor, antreprenoriali. Însă cred că României, în anumite domenii, îi lipsesc inițiativa și perseverența.

Dar sistemul bancar, cum s-a schimbat?

În perioada 2009-2014 sectorul bancar de la noi s-a confruntat cu ajustarea cererii de credite, reducerea semnificativă a expunerii băncilor străine și creșterea importantă a ratei creditelor neperformante. A urmat 2015, când acesta a intrat în etapa postcriză, cu o performanță financiară în continuă ameliorare în ultimele trimestre, pe fondul incidenței mai multor factori: evoluția economiei la un ritm peste potențial; nivelul redus al costurilor reale de finanțare; consolidarea la nivel de sector cu impact pozitiv pentru oferta de servicii, respectiv eforturile în direcția reducerii ratei creditelor neperformante. În prezent, vorbim de o nouă perioadă de boom, ca să spun așa, aspect confirmat de tendința de ameliorare a rezultatelor, și anume creșterea activelor și a indicatorilor de rentabilitate spre maxime istorice. Putem caracteriza contextul prin nivelul ridicat al ratei de solvabilitate și prin declinul ratei creditelor neperformante. Altfel spus, vorbim de un nivel ridicat de eficiență și de competitivitate a domeniului bancar de aici, ceea ce îl face pregătit pentru eventuale provocări macro-financiare. S-a schimbat modul de a face banking, de interacțiune cu banca. Produsele și serviciile au fost reinventate, iar accesarea lor tinde spre omnichanel, cu oferte tot mai personalizate, de tipul „right offer, right time, right place”.

Cum vedeți evoluția sistemului bancar și a intermedierii bancare în următoarea perioadă?

Sistemul bancar va continua consolidarea. Ne bucurăm să contribuim la acest trend, având în vedere că în acest an va avea loc integrarea Bancpost în businessul BT. Pe de altă parte, sistemul bancar evoluează în avantajul clienților, băncile sunt din ce în ce mai bune în ceea ce privește customer experience, ceea ce ne bucură.

Ultimii ani au fost marcați de fuziuni și achiziții, dar și de ieșirea unor bănci de pe piața din România. Care credeți că ar fi numărul potrivit de bănci pentru România?

Cred că este dificil de estimat numărul optim de bănci pentru o țară. Din perspectiva contribuției la creșterea economiei, primează transparența domeniului bancar, gradul de reglementare, eficiența și competitivitatea. Adică vorbim de aspecte calitative, înaintea celor cantitative, însă desigur că din gradul de bancarizare a unei populații se pot înțelege multe lucruri.

“În ultimii cinci ani, politica economică internă s-a caracterizat prin implementarea de măsuri de relaxare pe termen scurt, fără reforme structurale concrete. Totodată, în acest moment marja de intervenție a politicii economice într-un scenariu de incidență a șocurilor economice este limitată.”

Anul trecut am înregistrat o creștere economică de 7%. Cum ar putea România să aibă o creștere economică fără o adâncire a deficitelor?

Creșterea economică durabilă, adică fără acumularea de dezechilibre macroeconomice, depinde în primul rând de implementarea continuă de reforme structurale. Din ce am văzut în ultimii cinci ani, politica economică internă s-a caracterizat prin implementarea de măsuri de relaxare pe termen scurt, fără reforme structurale concrete. Totodată, în acest moment marja de intervenție a politicii economice într-un scenariu de incidență a șocurilor economice este limitată.

Cum a evoluat creditarea și ce estimări aveți pentru acest an? Este justificată introducerea unor măsuri privind limitarea gradului de îndatorare la nivelul populației?

M-aș referi la statisticile BNR, care indică accelerarea creditului neguvernamental în 2017, ritmul mediu anual fiind de 4,6%, într-o evoluție determinată de dinamica creditului în lei (15,1% an/an) și susținută de accelerarea consumului și exporturilor și relansarea investițiilor productive, într-un context caracterizat prin nivelul redus al costurilor reale de finanțare. Ne așteptăm în acest an la decelerarea pieței creditului (avans cu un ritm mediu anual de 3,9%), pe fondul maturității ciclului economic postcriză și rebalansării politicii economice pe plan intern. Pe anumite segmente sunt recomandate măsuri de limitare a gradului de îndatorare, mai ales că urmează o perioadă de decelerare economică și de creștere a costurilor de finanțare.